Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărît fără drept de apel că Nicolae Breban n-a fost turnător la Securitate. Sentința asta vine la trei ani după ce, la sesizarea CNSAS, Tribunalul de Apel București a decis că romancierul a colaborat cu Securitatea. Atunci, Breban a demisionat din Consiliul Uniunii Scriitorilor și s-a adresat Curții de Casație. Tot atunci, Breban l-a acuzat de mîrșăvie pe Nicolae Manolescu, președintele USR, fiindcă acesta scrisese despre el în România literară că ar fi fost agent de influență al Securității.
Cu toată sentința Tribunalului de Apel, n-am crezut nici o clipă că Breban a fost turnător, ceea ce am și scris cînd vuia presa contra lui. La fel cum n-am crezut nici că autorul Animalelor bolnave ar fi fost agent de influență al Securității. Însă dacă Breban nu s-ar fi dus mai sus, după sentința Curții de Apel, rămînea cu dangaua de „colaborator al Securității”? Rămînea!
Să zicem însă că, așa cum am fost cîțiva care n-am crezut în sentința Curții de Apel, și alții au dreptul să pună la îndoială sentința Curții de Casație. Cine ar trebui să limpezească toată povestea ar fi CNSAS, fiindcă altfel Breban ar fi nevoit să stea numai prin tribunale ca să-i facă să-și retragă cuvintele pe cei care-l acuză în continuare de turnătorie. Că Breban avea relații cu unul ca Pleșiță, generalul de Securitate, asta a recunoscut el însuși. Dar nu ca turnător, nici ca agent de influență, ci ca unul care încerca să-l ajute pe Goma, închipuindu-și că Pleșiță s-ar fi putut lăsa convins de el. Or, să-l acuzi de turnătorie pe unul care vrea să-și scape un confrate din ghearele Securității, asta mi se pare o probă de prostie din partea acuzatorului.
Nici mie nu-mi place deloc că Breban avea relații cu Pleșiță, dar cînd el și-a folosit aceste relații pentru a face pe avocatul lui Paul Goma sau pentru a cere un pașaport pentru mama prietenului său Matei Călinescu, ca să-și vadă fiul plecat în America, romancierul mi se pare un agent de influențare a Securității pentru cauze cît se poate de onorabile. Așa că cei de la CNSAS ar fi putut în cel mai rău caz să-l acuze pe Nicolae Breban de trafic de influență cu Securitatea, pentru Paul Goma și pentru mama lui Matei Călinescu, nu să-l infameze stupid, încît Vladimir Tismăneanu să-i mai tragă una, chiar și după ce Înalta Curte de Casație l-a declarat nevinovat de acuzațiile pe care i le-a adus CNSAS.