După ce dorința lui Iohannis de a-l avea pe Mihalache pe post de șef al Cancelariei s-a lovit de scrisorile deschise și plîngăcioase ale eternilor intelectuali de sinecură, a trebuit scos din mînecă planul B. Numai că planul B nu exista, sau cel puțin nu pentru Klaus. S-a discutat mult și apăsat, cu argumente mai mult sau mai puțin tăioase, pînă cînd președintele ales a acceptat, se pare, varianta lui Mihai Răzvan Ungureanu în fruntea consilierilor săi. MRU, întors în marele PNL via PDL, după absorbția micuței și nici măcar vioaiei sale Forțe Civice, aflînd ce i-a pregătit Blaga, s-a pus singur să scrie o scrisoare deschisă prin care nu era de acord cu numirea sa în Cancelaria Prezidențială. După care, însă, a luat scrisoarea, a făcut-o fîșii mici de tot și a aruncat-o în șemineu. Nu astea erau planurile lui pentru următorii ani, dar nici poziția de simplu senator nu-l mai satisfăcea absolut deloc. Cum funcții de premieri nu sînt disponibile zilele astea și, oricum, Predoiu are sacoșa lăsată la coadă de luni bune, lui Ungureanu i-ar fi rămas doi ani de luptă surdă în partid pentru a contracara ascensiunea unor Anastase, Orban sau Atanasiu. Așa, însă, ca prim-consilier prezidențial, luptele din partid se amînă pentru 2016, anul în care PNL își va alege, în sfîrșit, un președinte plin și, poate, un viitor candidat la prezidențiale. Acesta va fi momentul în care Ungureanu se va retrage de la Cotroceni pentru a-și încerca norocul în partid, cu sprijinul deplin al fostului primar al Sibiului, căruia i se arată din ce în ce mai des în vise Brătienii și-i cam bat obrazul, îngroziți că PNL ar putea încăpea pe mîinile asudate ale Buldogului.
Cancelarie nemțească cu specialist ungurenesc
