Cu luni în urmă, în instanță, în dosarul lui Paltin Sturza (dosar greu, cu retrocedări de păduri, cu marele Hrebe maestru de ceremonii) s-au găsit stenograme în care se greșise la transcriere de vreo mie de ori. Să dăm un exemplu din mia cu pricina: ”faza a doua” fusese înlocuită cu ”șpaga a doua”.
Tot în instanță s-a mai descoperit, cu stupoare, că nu procurorii sau polițiștii au făcut transcrierea, ci stenogramele au venit de-a gata de la SRI.
Nu discutăm vinovății, ci comportamente, apucături. Nu discutăm oameni, dar cred că ne putem întreba de ce DNA nu este prima care să ia atitudine și să facă lumină.
Acum, mai nou, avem cazul lui Sorin Strutinsky, unde un expert tehnic a arătat multe neconcordanțe între stenograme și înregistrări, toate aduse din condei spre ”penal”. Exemplele sunt din zona delirului: în loc de expresia transcrisă în stenograme „cinci sute de mii”, Sorin Strutinsky a rostit „deci sunt…”
Sau: în loc de expresia transcrisă în stenograme „Cine mai dă acum? Aștept să se bucure și dup-aia, nu?”, Sorin Strutinsky a rostit „Cine mai merge acum? Aștepți să se publice și dup-aia, nu?”.
Nu, nu vorbim de vinovăție, ci de aducerea din condei spre zona ”penală”, ceea ce arată intenție.
Câte astfel de dosare or fi? Câte dosare în care procurorii sau ofițerii SRI și-au băgat adânc manichiura?
Iar dacă ne clătim zilnic în gură cu ”nimeni nu e mai presus de lege”, ar trebui să aflăm de ce Kövesi refuză să se prezinte în fața Comisiei parlamentare, deși există o decizie a CCR în această chestiune. Toate acestea nu ar face decât să ajute fenomenul anticorupției, nicidecum să-i aducă vreun prejudiciu. Imaginea anticorupției este călcată în picioare tocmai prin muțenia instituțională a DNA și prin ascunderea rahatului sub preș de fanatici.
Iar cei care trec toate aceste lucruri și multe altele cu vederea, pe principiul ”Lasă, mă, acuma luptăm cu Ciuma Roșie”, nu fac decât să toarne whiskey în pahar unui nou băsism.