Trei năuci s-au pierdut în masivul Piatra Craiului pe un traseu nemarcat. Hai că nu vă mai țin în tensiune, urmează faza cu salvamontiștii, jandarmii și salvații, interviuri, reporter exaltat, știre care – chiar dacă nu se ridică la înălțimea unui accident pe A2 cu creieri pe șosea – tot mai dă un pic de viață oboselilor cu analiști politici chemați să-și bage părerile prin tot felul de circoteci de cartier.
Și când știrea părea să se stingă în tomberonul cu news alert, aflăm cu stupoare că băieții rătăciți pe potecile de capră neagră riscă și o amendă între 3000 și 6000 de lei. Nu pentru că ar fi scos salvamontiștii din casă noaptea pe ploaie, ori că le-au consumat rația de carburant jandarmilor pentru două săptămâni, ci pentru că au avut tupeu să se plimbe pe trasee nemarcate în Rezervația Piatra Craiului și au deranjat astfel ecosistemele. Martore ne sunt marmotele că ne-am plimbat și noi pe astfel de trasee pe vremea lui nea Nicu, tot felul de “brâuri”, poteci de grohotiș făcute de ciurdele de capre negre, singurele marcaje fiind “momâile” – grămăjoare din pietre făcute de aventurieri pentrua indica altor nebuni că pe acolo se ajunge totuși undeva. Pe vremea aia Piatra Craiului nu era Rezervație, în schimb avea pădure care colcăia de jivine și ecosisteme. Asta a făcut ca într-un luminiș de la poalele stâncii albe să se construiască o cabană de vânătoare special pentru Cârmaci. Ca să dea tembelul, instalat comod în foișor, cu glonț la aorta ursului brun care se întindea după halca de cal ridicată pe scripeți de maeștrii păpușari de la Silvic. Astăzi de urs, de pădure, de nea Nicu, cal,cabană, scripeți și foișor s-a ales praful. Dictatorul a murit demn, ca o adevărată jivină, cu gloanțe la aortă, silvicii în schimb au supraviețuit și au defrișat văile pentru a face loc Rezervației. Rezervație cu mare biodiversitate de turiști idioți, integrați în lanțul trofic al ecosistemului financiar al Bugetului de Stat care se chinuie în plină criză să scoată bani și din piatră seacă, de crai, de ce o fi.