Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Cântecul de lebădă al scrumbiei

Zoom Cântecul de lebădă al scrumbiei

Grasă și aromată, perpelită pe grătar,

scrumbia de Dunăre este inconfundabilă, capabilă să producă sevraj, aberații comportamentale și debuturi de schizofrenie până hăt, departe în cartierele învecinate.

Iar la București o fi cum o fi, în schimb la băltăreți este o adevărată problemă socială. Tulceni, brăileni ori gălățeni, privați de gustul scrumbiei, se scufundă într-o depresie ante- și post-pascală din care nu-i mai scot nici medicamentația și nici psihoterapeutul.

În linii mari este vorba despre migrația unui pește marin

care suferă la intrarea în Dunăre tot felul de transformări organoleptice ce atacă în final papila gustativă a grataragiului, pe tot traseul neuronal al căii senzoriale, până în creier – în cazurile fericite în care acesta există. Ca să înțelegeți cât de gravă a devenit problema, trebuie să vă spun că, în 2009, kilogramul de scrumbie costa 8 lei, iar în 2012 urcase la 12 lei. Anul acesta discuția este mai nuanțată, și vom lua ca studiu de caz brațul Sf. Gheorghe, unde cererea mare a pieței face ca plasele să bage în barcă peste 80% din migrație, atâta câtă mai e. Ce scapă intră în plase mai jos, până la Murighiol, astfel încât la Tulcea ajunge scrumbia numai cu condiția ca pescarii să fie atât de beți încât să nu mai poată ieși pe Dunăre. Așa se face că prețul kilogramului de scrumbie aici este de 20 de lei, în timp ce la Brăila, unde nici cu elicopterul nu mai ajunge vie scrumbia, prețul trece de 30 de lei.

La Galați, de pildă, avem un Festival al Scrumbiei

la care anul acesta s-a mâncat guvid și caras, oamenii înjurându-i pe tulceni pentru că i-au lăsat fără peștele tradițional. Tulcenii, la rândul lor, arată cu degetul spre pescarii din Murighiol, și tot așa până la Sf. Gheorghe, la Gurile Dunării. Agenția Națională de Piscicultură și Acvacultură, care implementează managementul resursei piscicole, dar care nu are un corp de pază pentru a asigura aplicarea legilor, zice că de vină nu este pescuitul comercial necontrolat și nici braconajul, ci instabilitatea climatică generată de încălzirea globală, dând vina pe răcirea vremii.

O expediție pe brațul Sf. Gheorghe în perioada de prohibiție la scrumbie,

acea perioadă de grație care ar trebuia să dea șansa acestei specii să ajungă la locurile de reproducere, adică o caterincă de zece zile, între 18 aprilie și 27 aprilie, ar fi putut dezvălui oricui că Dunărea a fost plină de plase pentru scrumbie, asta în pofida controalelor făcute de Poliția de Frontieră. Cum ANPA pasează scrumbia moartă în curtea schimbărilor climatice fără a institui totuși o nouă prohibiție pentru scrumbia întârziată, ne putem da seama ce management piscicol face această instituție populată cu ciortani politruci. Dacă, ziua, Dunărea curge prin plasele mai mult sau mai puțin autorizate, noaptea este vremea braconierilor să strecoare fluviul prin mii de plase, astfel încât circulația pe brațul Sf. Gheorghe la prima oră devine periculoasă. Prețul unei plase monofilament pentru scrumbie este de 5 euro, adică ce câștigă braconierul cu două kilograme de scrumbie vândute din barcă, pierderea acestor plase de suprafață în elicele bărcilor sau prin confiscare fiind, în aceste condiții, de neglijat, ceea ce face pescuitul ilegal deosebit de rentabil.

Criza de scrumbie este un semn clar al declinului populației

acestui pește migrator pescuit intensiv fără milă și fără măsură timp de peste douăzeci de ani, fix sub nasul autorităților. Și asta o simt în egală măsură cherhanagiii și braconierii. Dacă, în 2009, Poliția prindea un braconier la Mila 23 cu o tonă de scrumbie în barcă, astăzi este fiță dacă te prinde Poliția cu zece kile de scrumbie nașpa. Consumatorii dependenți mai dau de acest pește doar la pont, cu recomandare de la dealer-ul din sat, fie că este Bălteni, Nufărul ori Dunavăț. Așadar să nu vă mire dacă la Tulcea a ajuns să fie mai ușor astăzi să cumperi droguri decât scrumbie, conjunctură în care scăderea temperaturii incriminată de ANPA va face mai plauzibilă urcarea mamuților pe Dunăre decât a scrumbiilor.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Poziții deschise la Construcții Erbașu


Istorii corecte politic
Carne de pui La Provincia
Big Fish
Editoriale
  • Cine a cîștigat în Moldova

    4 noiembrie 2024

    Maia Sandu a pierdut alegerile în Republica Moldova și le-a cîștigat în diaspora. Un comitet al Divinității, cu birouri la Bruxelles, Washington și București, a înclinat balanța în favoarea ei. […]

  • Evoluția visului

    29 octombrie 2024

    Vin sărbătorile de iarnă – unde să ne mai oglindim, cînd scuipătorile și-au înfundat alămurile sub hîrtiile vesele după bunul obicei al struțului care nu mai vrea să știe nimic? […]

  • Show me the money!

    28 octombrie 2024

    Rușii cumpără Moldova pe nimic. Între 15 și 20 de milioane de euro au intrat în buzunarele moldovenilor înainte de vot. Cam atît au estimat autoritățile de la Chișinău, numărînd […]

  • Iisus protejînd lăzile de zestre ale fetelor sărace din Moldova

    22 octombrie 2024

    De mi-aș fi tras cununa de spini mai pe-o ureche și-aș fi dansat cu crucea în ritm de bossa-nova, la Bethlehem lăsîndu-mi zălog doar pielea veche, aș fi plecat să […]

  • Facelifting

    21 octombrie 2024

    O moliciune otrăvită s-a instalat în fișa de sănătate a României. Pacientul aproape că nu mai are puls. Respiră greu. Deasupra lui stă aplecată clasa politică și îl sufocă cu […]

Iubitori de arta