Există un banc cu un fumător care e certat pentru obiceiul ăsta prost, care-i mănâncă o grămadă de bani. „Dacă faci un calcul“, i se spune, „din toți banii pe care i-ai dat pe țigări de-a lungul vieții tale, de când te-ai apucat de fumat și până acum, puteai să-ți cumperi un Ferrari.“ „Și atunci unde e Ferrari-ul tău?“, întreabă fumătorul. Cam la fel e și cu monarhia și cât îi costă ea pe britanici. Nu știi pe ce s-ar fi dus banii ăia și nici cum ar fi fost țara în lipsa monarhiei.
Mereu ai senzația că, în privința monarhiei, problema e formulată prost. Nu poți compara monarhia cu alte forme de guvernământ, pentru că nu se pune pe nicăieri în mod serios problema înlocuirii unei republici. Acolo unde monarhia există, ea există pentru că a supraviețuit dintr-o inerție a istoriei, nu pentru că cineva a scos din burtă un rege ca să-l pună în fruntea țării.
Dacă e valoroasă monarhia prin ceva (nu zic că e valoroasă, dar dacă), atunci e vorba de o anumită distanță pe care și-a antrenat-o monarhul de-a lungul întregii lui vieți, din momentul în care și-a dat seama ce destin îl așteaptă. Nu e clar dacă folosește la ceva ținuta asta, plutirea asta aproape indecentă peste problemele societății. Dar dacă e vreun motiv pentru care monarhia ar fi dezirabilă, ăsta ar fi. În rețeaua imensă de oameni care este societatea, există un nod care are și o distincție pe care-a fost plătit să și-o cultive de la naștere. E o perspectivă în plus, un rol care – nu se știe – la un moment dat s-ar putea să conteze. Poate mai temperează niște excese violente din zona populismului, poate unește oamenii în jurul lui în momente mai dificile. N-ai de unde să știi.
Cert e că nu poți să faci monarhie din nimic, acolo unde ea nu există. Îți trebuie câteva sute de ani prea crunți și prea nedrepți pentru orice beneficii ar putea exista pe urmă. Și nici acele beneficii nu-s sigure, mulți spun că ele nu există.
Și tot de-aia n-are rost să aduci monarhia acolo unde ea a fost întreruptă. După ce-ai fost arestat pentru lupte ilegale de cocoși în America, e greu să mai creadă cineva că plutești deasupra societății, ca să te identifice drept reper.
Dincolo de toate considerațiile astea pragmatice, monarhia e o idee antidemocratică și trebuie să moară. E trist că nu poți spera că, după multă muncă și sacrificii, o să ajungi și tu într-o zi regele Angliei.