Lupta de poziții între gruparea Iohannis și PSD a ajuns la întrebarea: cui va aparține SIE? Pînă acum, forțele sînt dispuse pe aliniamentele cunoscute. La capitolul „instituții democratice”, Iohannis are Președinția, în timp ce PSD are Parlamentul și Guvernul. La capitolul „instituții de forță semicivile”, Iohannis are DNA, DIICOT, Parchetul General și Înalta Curte de Casație și Justiție; PSD are Poliția, Jandarmeria, ANAF, Curtea de Conturi și Curtea Constituțională. La capitolul servicii secrete, Iohannis are SRI, SPP, STS, iar PSD are DIPI (Ministerul de Interne), DIA (Armată) și niște rămășițe de la SIPA (Ministerul Justiției) care lucrează pentru SRI. Numirea șefului SIE depinde de PSD, adică de votul Parlamentului, cu toate că propunerea o face președintele. Chiar dacă, teoretic, SIE se ocupă de spionaj și contraspionaj, în logica războiului politic intern SIE are greutate. Și asta pentru că, în ultimii douăzeci de ani, SIE a început să vorbească limba spionajului extern cam așa cum vorbește Lia Olguța Vasilescu engleza.
Dacă vă amintiți de propunerile lui George Maior de a unifica SRI cu SIE – de fapt, de a absorbi SIE în SRI –, tabloul „domesticirii” SIE începe să capete claritate. Prin politicile directorilor Talpeș-Harnagea-Fulga-MRU și ale președinților Constantinescu-Iliescu-Băsescu, SIE a fost, treptat, retras de la extern și folosit la intern. Una din noile misiuni a fost, de exemplu, recrutarea acoperiților din politică, presă, societate civilă, justiție și bănci – mai ales bănci. Această specializare recentă face din SIE un instrument rîvnit în lupta dintre PSD și Iohannis. PSD rămîne totuși la mutare și, după ce a depășit faza Vasile Dîncu, discută acum candidatura lui Mircea Geoană, prostănacul rătăcitor. Geoană nu e capabil să furnizeze garanții de loialitate, dar corespunde din perspectiva relațiilor internaționale. Dacă PSD vrea să folosească SIE și la extern, pentru sprijin economic și diplomatic, Geoană are o agendă de telefoane bună. Problema e că establishment-ul tehnic al serviciului, condus de generalul Predoiu, îl poate refuza oricînd pe soțul Mihaelei pe motivul vizitelor din 2009, la Moscova și la Vântu.
Mai sînt luați în calcul Gabriel Vlase, considerat nefiabil de șefii PSD, Ioan Mircea Pașcu, un fel de baron de Bruxelles, și Georgian Pop, despre care se spune că ar amesteca borcanele fiindcă e deja omul SRI. Un candidat deștept, capabil, poliglot și independent nu a fost luat în considerare.
