Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Cei mai iubiți dintre plagiatori

Zoom Cei mai iubiți dintre plagiatori

Plagiatul e meseria de bază a multor oameni de succes, dar nu e doar atît. Așa cum fizicienii nu sînt complet lămuriți dacă lumina e undă sau corpuscul, tot așa, natura duală a plagiatului îl recomandă atît ca job, cît și ca epidemie. Sînt semne că această epidemie iradiază periculos de pe teritoriul României și se extinde spre inima Europei.

Franța, de pildă, a acuzat simptome medicale care ar putea fi puse în legătură cu practica și efectele plagiatului românesc. Tot mai des, în spitalele franceze sînt descoperiți tineri medici pregătiți în România care sînt incapabili să pună diagnostice. Portalul BFM TV relatează despre excluderea din spitalele din Ile-de-France a șapte rezidenți care studiaseră la noi. Le Monde arată, cu îngrijorare, că în 2015 au pătruns în sistemul medical francez 125 de medici cu diploma luată în România.

De ce vorbim aici despre plagiat?

Pentru că acest concept fundamental al mediului literar, politic și universitar face din societatea noastră un focar de neliniște și impostură. Pentru că plagiatul la români a devenit o constantă a succesului public, pe care o descoperi în marile cariere și în marile averi.

Dacă rămînem la epidemie, e bine să nu uităm că destinul medicinei românești e scris, de două decenii, de un grup de plagiatori. E un grup organizat, protejat și etern, ale cărui ramificații pătrund și se încolăcesc în adîncul structurilor. Acești nemuritori care urăsc ghilimelele fac legea în sistemul de sănătate. Titlurile universitare, Academia, industria medicală, importul de medicamente, alocările de la buget, politicile de compensare – toate aceste oportunități stau sub dominația lor. Școala însăși – baza științei medicale – e la cheremul acestor hoți de idei.

Grupul a suferit o pierdere grea prin plecarea la cele veșnice a liderului său, Laurențiu Popescu, zis Don Lorenzo. Dar în luna ianuarie posturile-cheie din lumea medicală a Bucureștiului au fost ocupate de ucenicii nașului – mai primitivi, dar mai mulți.

Ioanel Sinescu s-a ales,

pentru a doua oară consecutiv, rector al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, iar Mircea Beuran a ajuns președintele Senatului la aceeași instituție. Ambii sînt profesori universitari, ambii sînt chirurgi scumpi, ambii sînt șefi de clinici și ambii sînt plagiatori în serie, dovediți cu acte de instanțe autorizate. Sinescu e, în plus, membru al Academiei Române, dar nu există vreun semn că Beuran vrea să rămînă mai prejos.

Ministrul Educației, Adrian Curaj,

a fluturat zilele astea o Hotărîre de Guvern dedicată plagiatului și doctoratului, al cărei scop e să înlăture rapid efectele universitare, adică titlurile obținute prin furt intelectual. Să confruntăm un pic legea cu opera celor doi oameni de succes.

Mircea Beuran a publicat

în 1997 o carte: Ghidul medicului de gardă. Semnătura de pe copertă e a lui, dar cartea e o traducere a lucrării On Call: Principles and Protocols, publicată în 1989 de Jean Gillies, Shane Marshall și John Ruedy la editura W.B. Saunders. Lucrarea americană e protejată explicit de copyright.

Plagiatul îl ajută pe Beuran să fie numit conferențiar în 2001 și apoi șef de catedră în 2002. În 2003, „pe baza funcției didactice de conferențiar”, e numit șef de secție la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca. Gillies, Marshall și Ruedy habar n-aveau ce minuni face cartea lor.

Tot în 1997, Ioanel Sinescu

obține titlul de profesor universitar pe baza lucrării Patologie urologică. Lucrarea a dispărut ca răpită de extratereștri, nimeni dintre cei vii nefiind în stare să spună că ea a existat vreodată. Dar, în anul următor, Sinescu devine mai pămîntean. Publică Urologie clinică, o lucrare care poate fi identificată: e plagiată după Smith’s General Urology, 13th ed. Norwalk: California, Appleton & Lange, apărută în 1992.

Beuran nu se mulțumește cu traducerile din engleză. Cartea Urgences en médecine, publicată de autori francezi la editura Doin în 1992, apare la București sub titlul Ghidul de urgențe în medicina internă, semnată de Mircea Beuran în calitate de coordonator al unei echipe mai largi de plagiatori. Între ei se remarcă, desigur, Ioanel Sinescu, cel care a mai plagiat alături de Beuran în Ghidul medicului de gardă.

Sinescu duce însă plagiatul la un nivel de performanță nemaiîntîlnit. Publică în repetate rînduri lucrări plagiate în Revista Română de Urologie, al cărei redactor-șef este el însuși. Nu se mulțumește să copieze doar autori străini, ci se copiază pe sine însuși, publicînd în Journal of Medicine and Life un articol identic cu cel publicat în RRU de o echipă coordonată de el și care obținuse articolul schimbînd titlul unuia mai vechi. Lista dovezilor pare să nu aibă sfîrșit, iar unul din exegeții academicianului Sinescu afirmă că opera lui e un plagiat în formă continuată.

Faptele rectorului și ale președintelui Senatului

UMF „Carol Davila” n-au trecut neobservate. Ca dovadă că ele au existat stau mărturie sancțiunile primite. În septembrie 2003, comisia UMF „Carol Davila” îi găsește vinovați de plagiat pe Beuran și Sinescu în cazul lucrării Ghidul medicului de gardă. Comisia propune Senatului sancționarea conferențiarului doctor Mircea Beuran cu desfacerea contractului de muncă. Pentru profesorul universitar doctor Ioanel Sinescu, se recomandă suspendarea pe o perioadă de doi ani a dreptului de înscriere la concurs pentru ocuparea unei funcții de conducere. Sancțiunile sînt puse în practică, dar structurile nu puteau sta cu mîinile în sîn.

Sistemul s-a pus în mișcare, a presat rectoratul, ministerul, Președinția României și tribunalul, iar la 3 decembrie 2003, prin decizia nr. 25220 a rectoratului UMF „Carol Davila”, au fost revocate deciziile de încetare a activității didactice și de desfacere a contractului de muncă pentru Mircea Beuran. Autorul plagiatelor a fost refăcut tot ce fusese înainte.

Azi, Ioanel Sinescu și Mircea Beuran

strălucesc din fruntea școlii românești de medicină așa cum strălucește coroana dentară a unui bulibașă. Pentru ei, felul în care se împleticește societatea în impostură nu e un simptom, e o încurajare. Legea antiplagiat a lui Curaj nu va îndrăzni să-i atingă, fiindcă virusul răspîndit de ei a contaminat nu numai Facultatea de Medicină și Farmacie, ci și facultatea de judecare a românilor.

Citeşte mai multe despre:

5 comentarii

  1. #1

    Dualitatea corpuscul-unda a luminii (fotoni/ unda electromagnetica) este dovedita si acceptata …Plagiatul este doar o fapta mizerabila , aproape generalizata, in orice domeniu, dar scoasa la lumina cand enteresele o cer.

  2. #2

    cam asta e situatia cu toti rectorii din medicina.niste don plagiatores toti.aici o mentiune ar fi trebuit sa aiba si marele Raica Mariusica de la Timisoara(pe vremuri rezidentu lu Sinescu , la securism politic comunist) care a ajuns in anii 90 profesor peste noapte plagiind cat Sinescu si Beuran la un loc.ti se face greata ,

  3. #3

    Nu-i lasati, aratatile fomistilor de romani pe cine pun stampila, ce somitati de carton avem. Trist este ca toate domeniile sunt atins ede ‘filoxera’, societatea romaneasca per ansamblu este bolnava, este spoliata de asemenea specimene. Inca o data, nu-i lasati, ei ne papa banii pentru educatie, sanatate, pentru programe d eintegrare a tinerilor, de formasre profesionala etc. Ce treaba au ei cu reformarea invatamantului de toate gradele, interesul lor este sa ne zbatem intr-o mocirla urat mirositoare, sa scoata promotii de someri pe banda rulanta. Banu’ sa iasa! Da, doctoratele se platesc cu plus 15% la salariu luna de luna, au 2-3-4 salarii pe lua (da simultan presteaza la spital, la facultate, la academie, la parlament, la..la…la…). Pana cand sa-i mai rabdam? Sa dea banii inapoi, daca nu puscarie (si tot trebuie sa li se ia averile). Daca in domeniile tehnice treba este mai palpabila (desi nici abramburica din poza, zisa leana 2 /chiar de unii colegi)deoarece trebuie sa inventezi ceva, sa vii cu o noutate, in celelalante (cum spune prof. rus de la cluj, ministru, parlamentar, masterplan transport) chiar sunt penibili. Niste comentarii, si alea copiate, despre drept, filosofie, literatura, arta, politica……. de rasul curcilor te pot face dottore? Da, numai pe aceasta mioritica pasune de bizoni, titluri recunoscute doare de ai mai faini rumani pe care ii vedem la vax populi. A propos, cautati-o la CV pe lotolilianabotosana, ca dupa ce a stat ascunsa cu scandalul doctorilor plagiatori si a trecut furtuna, a inceput sa scoata capul din nou pe sticla. Daca tot a schimbat iar partidul (a cata oara?), si e ca noua, sa spuna ce doctorat are, in ce stiinta, cum l-a luat, cu cine, unde, indrumator, comisie avizare, institutie. Intreaba lumea care a participat la sustinerea tezei de doctorat. Sa-i fie tarana usoara!

  4. #4

    Impostura si hotia sunt generalizate,in toate domeniile .Toata stima D Buscu!

  5. #5

    Astept cu mare nerabdare un articol despre noul rector al Academiei de Politie A.I.Cuza, Torje….o rusine nationala acest individ!
    Ce exemple de moralitate si conduita profesionala vor avea viitorii absolventi ai acestei institutii? dar tanara generatie din licee, facultati…la ce repere au acces?
    Ma mir ca presa nu vuieste de aceasta numire a plagiatorului toba!
    Ma mir ca d-l Ciolos nu a luat inca atitudine!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Istorii corecte politic
Carne de pui La Provincia
Big Fish
Editoriale
  • Atentator de provincie

    17 septembrie 2024

    Lîngă oftatul gării, bodega-i cu noroc, pisica iar se freacă de scaun şi ia foc, vioara taie capul ţiganului coclit, nu strănuta că zboară toţi fluturii din zid. Azi o […]

  • Turul trei

    16 septembrie 2024

    Turul unu al alegerilor prezidențiale e învăluit în abur și fum. Vălătuci de neghiobie se rostogolesc de colo-colo, animînd o ceață moartă. Vîntul istoriei bate leneș către nicăieri, dînd la […]

  • Apelul de seară

    10 septembrie 2024

    Bucătăriile se văd din cer mai bine decît oamenii de seamă, prinzi îngeru-n gamela ta cu zeamă, nedetectat de radarul de fier, întîi precum o pată de untură, apoi întregul […]

  • Paradisul dronelor

    9 septembrie 2024

    Turismul nostru prinde aripi. Ne vizitează tot mai multe drone. În week-end a venit un grup din Rusia și a petrecut de minune în Delta Dunării. După cum informează MApN, […]

  • Balada triștilor băcani

    3 septembrie 2024

    Printre dugheni, pe strada Zece mese, acum o sută şi ceva de ani, a fost zărit, cu orbitoare fese, îngerul trist al triştilor băcani. Era un semn al crizei monetare, […]

Iubitori de arta