Cei din AUR au onoarea unor lorzi pe lângă ce e azi în Parlament. Ce păcat că sunt demenți, îți zici. De fapt, asta e cel mai nasol la extremiști – se țin de cuvânt.
Au negociat fără bemoluri și virgule în tot acest timp și, foarte important, grupul AUR nu a fost dizolvat, căsăpit, ciopârțit, tranșat de PSD și PNL. Lucru atât de probabil la începutul mandatului.
Au zis că votează orice moțiune împotriva lui Cîțu, au zis că vor să-l suspende pe inimosul de la Cotroceni și nu s-au răzgândit, au zis că nu intră în combinații dubioase, că nu negociază nimic în afară de alegeri anticipate și cam asta au făcut. Mă rog, mai de voie, mai de nevoie. E trist că la PSD și la PNL, în 30 de ani, prostia a luat forme mai complicate, mai grețoase. La AUR e încă în stare simplă.
E cumva amuzant să vezi că, imediat cum AUR a demarat un centimetru din lunga procedură de suspendare a zvârlugii de la Cotroceni, nea Marcel Ciolacu s-a repezit să negocieze ca un apucat cu PNL. A uitat de alegeri anticipate, a uitat de guvern de tehnocrați, a uitat de „criminalul“ de la Cotroceni, pur și simplu nea Marcel și-a scos cureaua, a aruncat-o, și-a dat chiloții jos și s-a predat.