De câțiva ani buni ni se atrage atenția că 2024 va fi cel mai greu an pentru români, din punct de vedere al participării la alegeri. pentru că, doamnelor și domnilor, în 2024 vom avea, ca niciodată, toate rândurile de alegeri posibile.
Doar că, de fapt, nu este nici o premieră în această aglomerare de alegeri. Dacă nu s-ar fi schimbat durata mandatelor prezidențiale prin Constituția din 2003, am fi avut la fiecare patru ani toate alegerile posibile. Uneori n-am fi avut alegeri europarlamentare, că alea sunt din cinci în cinci ani.
Dar până în 2004, inclusiv, așa eram obișnuiți, încă din 1992: toate alegerile posibile în același an – locale cu două tururi de scrutin pentru primari, parlamentare, prezidențiale cu două tururi de scrutin. De-abia în 2007, noiembrie, au apărut în viața noastră și alegerile pentru Parlamentul European. Iar de atunci, este adevărat, nu s-a întâmplat niciodată să avem patru rânduri de alegeri într-un singur an.
Marii analiști din interiorul
sau de pe orbita partidelor politice au opinii diferite despre modul în care trebuie să se desfășoare alegerile, în funcție de interesele fiecărui partid.
De aceea, având mereu în vedere aceste interese, apar variante de organizare a alegerilor, argumentele aduse neavând legătură cu realitatea, ci doar cu niște calcule meschine pentru care fiecare partid scoate din vistierie sume din ce în ce mai mari. Deseori, însă, aceste interese și analize nu reușesc să țină pasul nici cu legile și nici cu numeroasele precedente setate de-a lungul timpului de către Curtea Constituțională. De aceea apar mereu propuneri de comasare a diferitelor tipuri de alegeri, propuneri de comasări care sunt, mai mereu, neconstituționale.
Și în acest moment se negociază în coaliția sufletului comasarea alegerilor de anul viitor, măcar a celor prezidențiale (unul dintre tururi) cu cele parlamentare. Argumentul este, desigur, acela al economiei bugetare. Pentru că, brusc, atunci când este vorba despre alegeri, democrația este mereu prea scumpă. Când este vorba despre sume forfetare, diurne, mașini și secretare ale parlamentarilor sau miniștrilor, democrația nu e scumpă de loc. Doar la alegeri e prea costisitoare.
Ce știm sigur până acum
este data alegerilor pentru Parlamentul European, care este 9 iunie 2024. Restul datelor sunt incerte, dar putem să estimăm datele acestora.
Vestea proastă pentru politicieni este că nu se pot comasa, cu nici un chip, alegerile prezidențiale cu cele parlamentare. Nu ne lasă, iar, Constituția. La diferență de o săptămână, dar nu ne lasă. Vom demonstra asta ceva mai încolo.
Alegerile locale au avut loc, în 2020,
pe 27 septembrie. Acest lucru a însemnat prelungirea mandatelor aleșilor locali cu minimum două luni, două luni și jumătate. Mandatele primarilor și ale aleșilor locali, inclusiv consilierii județeni și președinții de Consiliilor Județene, pot fi, ca și cele ale parlamentarilor, prelungite, dar nu pot fi scurtate, conform CCR. Alegerile locale din 2024 pot avea loc cu maximum 25 de zile mai devreme de data la care au fost validate mandatele aleșilor locali în 2020. Legea prevede că mandatele aleșilor locali sunt validate în maximum 25 de zile de la data alegerilor locale. Cum în 2020 nu s-a procedat unitar la nivel național și nu toate mandatele aleșilor locali au fost validate în aceeași zi, ar exista diferențe de la județ la județ, în funcție de care s-ar putea organiza alegerile locale. de aceea vom considera drept dată de validare a mandatelor aleșilor locali data maximă permisă de lege. Astfel, mandatele aleșilor locali nu pot înceta mai devreme de 22 octombrie 2024. Cum mandatele noilor aleși locali trebuie validate tot în maximum 25 de zile de la data alegerilor, rezultă că alegerile locale din 2024 nu pot avea loc mai devreme de 27 septembrie. Mai târziu de 27 septembrie da, mai devreme nu.
Așadar, prima dată disponibilă pentru alegerile locale din 2024 este duminică, 29 septembrie. După această dată se pot organiza alegeri locale în orice altă duminică, dar mai devreme nu.
Așadar, anul viitor ori avem alegeri locale pe 29 septembrie, ori se poate alege varianta comasării alegerilor locale cu alegerile prezidențiale sau cu cele parlamentare. Ceea ce, totuși, nu-și dorește nimeni. S-ar mai putea organiza alegeri locale și în octombrie, dar nu există nici un motiv pentru aceasta.
Alegerile prezidențiale trebuie organizate,
conform legii, în luna anterioară lunii în care expiră mandatul prezidențial. Cum mandatul președintelui Iohannis expiră pe 21 decembrie, alegerile prezidențiale din 2024 vor avea loc, obligatoriu, în luna noiembrie. Fie pe 3 și 17 noiembrie, fie pe 10 și 24 noiembrie. Aici nu există dubii și nici marje foarte mari de manevră.
Dar nu avem nici posibilitatea de a organiza alegeri parlamentare în același timp cu vreunul dintre tururile alegerilor prezidențiale. S-ar fi putut doar dacă domnul Iohannis nu ținea foarte mult la un simbolism și formalism inutile.
Pentru că, țineți minte,
mandatele parlamentarilor, ca și cele ale aleșilor locali, nu pot fi scurtate.
În același timp, mandatul unui Parlament și al unui parlamentar încetează în momentul în care este convocat și depune jurământul noul Parlament.
Un Parlament nou ales se întrunește, la convocarea președintelui, în cel mult 20 de zile de la data alegerilor. De aceea, pentru a nu încălca Constituția și a nu scurta mandatul actualilor parlamentari în mod ilegal, Parlamentul ales în 2024 nu se poate întruni mai devreme de 21 decembrie 2024, dat fiind că mandatul actualului Parlament a început pe 21 decembrie 2020.
Așa se face că prima dată disponibilă pentru alegerea Parlamentului este duminică, 1 decembrie 2024. Dacă alegerile parlamentare ar avea loc cu o săptămâna mai devreme, pe 24 noiembrie, atunci Parlamentul ar trebui să se întrunească până cel mai târziu 14 decembrie, ceea ce ar însemna scurtarea mandatului actualilor parlamentari cu șapte zile. Pare puțin, dar este neconstituțional.
De asemeni, cum legea este clară și spune că prezidențialele trebuie organizate în luna anterioară celei în care expiră mandatul președintelui, deci în noiembrie, în cazul nostru nu putem avea un tur al alegerilor în noiembrie și unul în decembrie, pentru a putea comasa prezidențialele cu parlamentarele.
Așadar,
vom avea alegeri europarlamentare pe 9 iunie 2024.
Vom alegeri locale cel mai devreme pe 29 septembrie 2024. Posibil și mai târziu, dar partidele nu au nici un interes să comaseze prezidențialele cu localele, iar organizarea alegerilor locale în decembrie (chiar și noiembrie) nu ar putea fi justificată decât în cazul apariției vreunei situații cu adevărat speciale.
Vom avea alegeri prezidențiale pe 3 și 17 noiembrie sau pe 10 și 24 noiembrie 2024.
Vom avea alegeri parlamentare cel mai devreme pe 1 decembrie 2024. Legal, se pot organiza alegeri parlamentare și pe 8, 15, 22 și 29 decembrie, dar este greu de crezut că pe 22 sau 29 decembrie ar mai merge cineva la vot. Nici pe 15 decembrie nu ar fi prea sigur. Așadar, realist vorbind, alegerile parlamentare vor avea loc pe 1 sau pe 8 decembrie 2024.
Cam astea sunt datele,
cam asta este imaginea electorală a anului 2024.
Având aceste date, știm deja că prima campanie electorală, cea pentru europarlamentare, va începe pe 9-10 mai 2024. Precampania va începe, cel mai probabil, cu cel puțin două luni înainte de începerea campaniei electorale oficiale. Deci prin martie.
AUR și USR, care și-au anunțat deja listele pentru europarlamentare, pot să-și înceapă precampania și astăzi. Doar că n-au loc de Moș Crăciun pentru mash-uri, afișe și corturi.
Dar din ianuarie încolo puteți să vă așteptați să-i întâlniți mai peste tot, rugându-vă să le mângâiați mielul, ca să se facă mare până pe 9 iunie.
1 comentariu