Lui Marcel Ciolacu i-au eșuat toate negocierile pentru alianțe electorale la locale. Cu Pro România nu s-a înțeles, iar acum partidul lui Ponta are candidați peste tot. Nici măcar cu ALDE, pe care mulți îl vedeau ca și înghițit de PSD, n-a reușit Ciolacu să se înțeleagă, așa că ditamai Tăriceanul este contracandidatul Gabrielei Firea în București.Dar oare chiar i-au eșuat negocierile lui Ciolacu sau, de fapt, i-au reușit?
Congresul PSD de pe 22 august este și nu este bătut în cuie. Dacă va exista un congres, nu acum, ci după alegeri, tot ce-i lipsea lui Ciolacu ar fi fost baroni, baroneți și baronițe întăriți de rezultate bune la locale. Firea cîștigînd al doilea mandat într-un București ostil ar fi putut avea ceva mai devreme decît e cazul idei de acaparare a partidului. Susținătorii lui Teodorovici, întăriți și ei de niște rezultate bune, ar putea emite pretenții. Așa că mai bine lipsă.
Și, pentru a fi sigur că lucrurile merg așa cum trebuie, Ciolacu și l-a mai adus în imediata apropiere și pe Vasile Dîncu, eterna speranță a renașterii pesediste, ca să înlăture orice dubiu. Mesajul președintelui interimar al PSD către supușii săi e cît se poate de clar: „Oameni buni, îmi pare rău, dar n-ați vrut să mă înțelegeți. Eu sînt om de cuvînt și, dacă i-am promis domnului președinte că nu-l încurcăm, atunci nu-l încurcăm. Dar nu fiți triști, ne vom reveni după alegeri și vom face iar un partid frumos, al stîngii unite. Doar să pierdem noi spectaculos alegerile astea și după aia viitorul e al nostru!“.