Pentru mare parte a publicului român, la care informația ajunge rumegată de altcineva și, îndeosebi, destul de târziu, cel mai bun primar din țară este Ilie Bolojan din Oradea. Asta, chiar dacă omul nu mai este primar de doi ani și jumătate. Este mai ales meritul APTOR (Asociația pentru Promovarea Turismului din Oradea și Regiune), care între 2015 și 2019 a cheltuit aproape 25 de milioane de lei pentru promovarea lui Ilie Bolojan. Ca să vă faceți o idee despre cât de mare este această sumă, gândiți-vă că pentru ca Iohannis să fie ales președinte în 2019, PNL a cheltuit 18,4 milioane de lei. Cu aproape cinci milioane mai puțin decât APTOR-ul lui Bolojan. Cu așa un buget de promovare la dispoziție, n-ai cum să nu ieși, în ochii oamenilor, cel mai bun primar din țară. Cel mai bun, cel mai frumos, cel mai inteligent, cel mai eficient, cel mai…
Nimeni, însă, nu s-a gândit
să facă din Ilie Bolojan și un mare ecologist. Păcat, pentru că ăsta este trend-ul european. Dacă visează cu adevărat să acceadă la funcții importante la nivel central, Ilie Bolojan ar fi trebuit să se ocupe și de aspectul ăsta. Mai o plimbare cu bicicleta, mai un interviu despre energia regenerabilă, o atenție, o măslină bine plasată pe la influențări și se rezolva. Doar că el nu și nu. Și nu doar că nu și-a vopsit imaginea în verde de Bruxelles, dar, de câte ori a avut ocazia, a făcut bolți galbene peste mediu și ecologie.
În 2021, când era deja președinte al CJ Bihor, Ilie Bolojan s-a deplasat la Buzău, ca să susțină referendumul convocat de primarul de acolo, referendum prin care se dorea unificarea Buzăului cu Ținteștiul, o comună învecinată.
Bolojan avea experiență în domeniu, convocând, la rându-i, un referendum pentru unificarea Oradei cu Sânmartinul. Referendumul lui Bolojan, care a avut loc în 2015, a fost un eșec, cele două localități refuzând să se unifice. Asta, însă, nu l-a descalificat pe Bolojan, el fiind considerat de către primarul Buzăului, Constantin Toma, un expert în unificări și un endorser numai potrivit pentru ideea de mărire a teritoriului municipiului Buzău.
Așa l-a considerat și presa buzoiană,
care, pe lângă niște limbi de o cleioșenie ieșită din comun, i-ar adresat și niște întrebări-cheie legate, implicit, de mediu și de efectele industrializării excesive asupra acestuia.
„E o problemă că autostrada va trece prin oraș?“, întreabă buzoienii.ro, iar Bolo se repede să răspundă: „Nu, dimpotrivă, e bine. Orașul Buzău va fi văzut de cei care trec pe autostradă. Noi, la Oradea, avem o problemă. Autostrada e la 19 kilometri de oraș, iar Oradea nici nu se vede. Dacă la Buzău autostrada va trece prin oraș e bine. Unii vor opri la Buzău. E bine și pentru investitori, când se face punctajul, apropierea de oraș e un avantaj“.
Desigur, nu există probleme pentru orașe ca autostrăzile să le traverseze dintr-un capăt în altul. De aia e plină Europa de orașe amplasate de-o parte și de alta a câte unei autostrăzi.
De fapt, în ultimul secol doar două orașe mari au fost traversate de autostrăzi: Seul și Boston. Ambele au fost pe buza prăpastiei din această cauză: poluare excesivă, distrugerea zonelor rezidențiale aflate la marginea autostrăzilor și transformarea lor în ghetouri cu infracționalitate sporită, unde au înflorit traficul de droguri și violența. iar distrugerile din preajma autostrăzilor se extindeau cu repeziciune, punând în pericol întregul oraș.
Coreenii au plătit miliarde de dolari ca să scape de autostradă și să-și recapete capitala, iar în Boston proiectul de scoatere din oraș a autostrăzii Interstate 93 va ajunge la costuri finale de 22 de miliarde de dolari.
Dar de unde să știe Ilie Bolojan asta, când el citește doar știrile care-l ridică în slăvi?
O altă dovadă a lipsei de interes
manifestate de Bolojan pentru calitatea vieții oamenilor se găsește în același interviu din septembrie 2021. „Dacă spre Țintești se vor face fabrici și uzine, nu va fi o problemă de mediu? Vântul bate înspre sat“, întreabă ridicătorul la fileu, primind acest răspuns de la Bolojan: „Să fim serioși, asta e ultima problemă. Important e ca oamenii să aibă locuri de muncă, bine plătite, firmele să plătească impozite […]“.
Ați înțeles, da? Mediul chiar nu este o problemă. Important e să facă mediul de afaceri profit, să duduie economia, să se plătească salariul minim pe economie pălmașilor, cum se întâmplă în parcurile industriale de lângă Oradea. Natura, calitatea aerului, poluarea, viețile oamenilor? Ducă-se naibii, nu astea ne sunt prioritățile.
Ei bine, ajuns președinte de CJ,
al CJ Bihor, mai exact, Bolojan a putut să-și pună în practică ideile despre cum să-ți bați joc de oameni și de mediu la o scară mai mare decât o putea face în Oradea.
Proiectul de suflet al Bolojanului pare a fi, în acest moment, centura ocolitoare a localității Aleșd. Centură care nu este, însă, nici pe departe ocolitoare, pentru că, ce să vezi, traversează un întreg cartier de case din Aleșd. nu pentru că nu existau alte variante, ci pur și simplu pentru că așa a dorit marele om. Din motivul ăsta există numeroase procese în instanțe, procese intentate de oamenii care nu au acceptat nici exproprierea unor părți din curți și nici ca o șosea dedicată traficului greu să le treacă prin fața dormitorului.
Și pentru că disprețul nu era încă suficient de manifest, s-a mai întâmplat ceva: două hectare din lunca protejată a Crișului Repede de lângă Aleșd au fost distruse de utilajele de construcții. Respectivele utilaje au intrat fără autorizație într-o arie naturală protejată, în căutarea materialelor de construcții atât de necesare construirii centurii Aleșdului.
Ancheta celor de la Mediu încă nu s-a finalizat, dar toate indiciile existente trimit spre firma Beton Construct din Aleșd, care ar fi furnizoare de materiale pentru firmele care lucrează la centura Aleșdului.
Și ce legătură are asta cu Bolojan? Aproape nici una. Cu excepția faptului că Ilie Gavrilă Bolojan a fost acționar la Beton Construct, până în momentul în care a decis să se dedice mai mult politicii.
In ce priveste Seul nu am informatii sigure, nu cunosc situatia. Dar Boston… 93 nu e scoasa din oras ci facuta subterana (tunel) iar locul de deasupra e prevazut cu parcuri, zone comunitare, piatete sau pur si simplu pietonale/biciclete. „In ultimul secol” cum spui, orase ca Montreal (A40, A15, A13 sau A20), Toronto (A401), Los Angeles, Orlando, Washington, Seatle…. orasele nord-americane si cele sud-americane (acolo unde coruptia nu a deturnat utilitatea, ca in Sao Paulo unde iti trece autoruta pe la fereastra de la etajul 3 sau 4) toate acestea s-au dezvoltat avand la baza o autoruta. Nu invers, adica un oras dezvoltat sa fi construit o autoruta. Iar asta se vede si la orasele in plina dezvoltare. Dar cine spune ca nu putem construi autorute inteligente, ecologice, human frendly? Si care sa duca la dezvoltarea unor industrii sustenabile?
Aaaa,… daca doar vrei sa dai cu biciul in Plavan… asta e o alta chestiune.
Da, da, n-au scos-o din oraș, doar au îngropat-o.
Poate vă mai uitați ce se construiește pe lângă autostrăzi: zone industriale, depozite, centre comerciale de mari dimensiuni. Nu tragi autostrada prin oraș ca să vadă turistul buricul târgului.
Aaa, dacă doar vrei să-l aperi pe Bolojan, atunci justifici orice cretinism.
Faptul ca se ingroapa o ruta nu reduce numarul masinilor din trafic. Modelul asta obsolet de urbanism, stimularea traficului, creaza alte probleme pe termen lung. Urbanismul modern presupune sa ai alternative comode la automobil, de la transport in comun la biciclete, mijloace verzi, doar asta poate reduce numarul masinilor in trafic. In Oradea s-a decis prioritizarea traficului auto din evidente motive de imagine, exploatand vechea nazuinta a romanului: infrastructura.
Atât poate Ilie. Beton=dezvoltare. Spatiile verzi, mai ales copacii, îl scot din minți.
Ai uitat dragostea pentru masini si ura pentru pietoni.
Recunosc! Dar se pare ca si dvs ati uitat ca urăște cu pasiune toaletele publice. Asta dacă nu luăm în calcul subtraversarile podurilor, folosite în disperare de cauză
Va salut, aveam emotii ca nu mai continuati foiletonul. E interesant ca pe vremea cand aspira la primaria orasului, era foarte vocal pe probleme de mediu. S-a rasculat cand fosta administratie a defrisat fostele scuaruri din piata centrala, a protestat cand s-a dorit amenajarea malului Crisului in zona centrala in detrimentul arborilor batrani. In acest sens aveti ca dovada blogul “domniei sale”. Paradoxal, dupa ce a devenit primar, nu a avut nici o problema sa taie stejarii ramasi in piata centrala, chiar fara autorizatie de la mediu. Nu mai pun faptul ca lunca din miezul urbei, inca nu are un statut protejat, desi este o oaza de verde. Dar astea sunt mizilic, pe langa directia trasata, stimularea traficului, nici o alternativa comoda la automobil, tramvaie noi de parada, piste de biciclete rare si neinterconectate. Tot de verde tine si asta…
Bolojan e de-un romulanism pur, cum rar intalnesti, motiv pentru care, daca va fi propus, sunt sigur ca romulanii se vor inghesui sa-l stampileze ca sa-l faca prezident. Daca au putut fi convinsi ca Basescu-Petrov e anticomunist si Iohannis, probabil cea mai lenesa forma de viata, „tace si face”, atunci sigur va fi si Bolojan in ochii lor cinstit, ecolog si cu plete luxuriante de Fat Frumos.
bolojan care a atras peste 500 de milioane de euro bani europeni și a dat orădeni o fata europeana nu este bun! buni sunt șpăgarii si alimentarii de orașe fără investiții! sau condamnații fugiți din tara cu concursul autorităților!
Buna ziua! Inainte sa fi scris acest articol era bine sa vizitati Oradea. Era unul dintre orasele triste si mohorate cum sunt majoritatea oraselor din Romania. Vedeti cum arata acum! Va rog sa studiati cati bani europeni au putut sa obtina, el si echipa de la primarie. Acum vizitez acest oras in fiecare an cu cea mai mare placere, desi eu sunt din Tg. Mures. Daca erau inca 15-20 primari ca el,in orasele mari, altfel arata Romania. Si apropos… Alfel aratau Baile Felix daca se uneau cu Oradea…
Cand primaria recunoaste ca in Nufarul nu s-a mai facut nimic de zece ani si intreaba locuitorii ce vor…Ghiciti ce va face? O parcare supraetajata. Sa aiba si masinile partea lor de fericire.
Va rog sa studiați și câte corecții inclusiv de 100% a primit. Și ce s-a ales de bani. Dealul Ciuperca suna cunoscut?
Dealu Ciuperca ca dealu ciuperca, e banala deja, linia de tramvai Aradului-Cantemir, suta la suta pe filiera Abed Nego, o nimica de plus 60 de milioane. Desigur, subiect tabu pentru presa aservita, se mentioneaza cu jumatate de gura si se ingroapa.
Fain s-a dezvoltat discutia, evident s-a atins de catre latura fidela “virtutea” atragerii cu succes a fondurilor europene. Asa este, s-au atras o gramada. Intrebarea este de ce asta nu se observa in calitatea vietii? Prin calitate nu se citeste doar matul plin, ci cum urbea se raporteaza la nevoile cetateanului, ce mediu are acesta pentru activitatile cotidiene. E usor sa dai o tura prin oras, cateva zile pe an, si sa tragi concluzii. Pentru locuitor orasul este extrem de neprietenos. Sunt circa zece ani de santiere continue, unele de utilitate si calitate indoielnica. Altfel e frumos sa privesti la fatadele renovate (in cele mai multe cazuri doar fatada), refacute din fondurile proprietarilor fortati de supraimpozitare. Desigur, propaganda a omis sa mentioneze acest aspect. Era sa uit, cum naiba unora nu li se aproba finantarea pentru un centru de dializa, altora li se aproba pasaje la nivelul ferestrelor? Nu cumva i se aproba orice doar pentru a i se construi capital electoral, a fi propulsat la centru? Dileme de oradean, neadus de “marea de(s)voltare”.
„Virtutea” respectiva vine la pachet cu o fiscalitate demnă de Hoarda de Aur, prețuri stratosferice la gigacalorie și transportul public (marele administrator, acum nu direct, ci prin marioneta lui) vrea sa scoată profit din ambele, pt „dezvoltare”. Țările civilizate subvenționează în draci transportul public (în Luxemburg de pildă, 100%). Dar astea nu sunt în Biblia lui Bloomberg, pe care înțeleg ca personajul o tine sub perna
Macar pe durata lucrarilor la pasajele din centru (impropriu spus pasaje, fiind adevarate intersectii subterane, practic se muta aglomeratia in subteran), trebuia subventionat transportul in comun, chiar 100%, prelua din presiunea pe trafic si stresul implicit. Viziune zero in ceea ce priveste urbanismul viitorului.
E ușor a scrie versuri…….Tot ce trebuia sa facă D-l Bolojan era sa nu facă nimic ca marea majoritate a primarilor din România atunci nu mai aveați ce critica va pierdeți obiectul muncii toți cei care nu puneți o cărămidă în zid ci în capul altora.Sa va fie rusine
Nu mai bine vă vedeți dumneavoastră de struți? Că obiceiul de a băga capul în pământ va să nu vedeți realitatea păreți a-l fi împrumutat de la ei.
Q.E.D. Sunt 100% sigur ca @borsm si @Octavian nu sunt postaci platiti la casieria APTOR pentru ca, dupa cum ziceam mai sus, am mai vazut de atatea ori fenomenul asta ca m-am plictisit. Romulanii inghit pe nemestecate propaganda despre formele astea odioase de viata si ajung sa-i vada ca pe salvatorii neamului. Apoi, dupa 5-10 ani, cand vine mahmureala, isi baga degetele-n urechi si uita laudele baloase cu care i-au umplut pe astia, dupa care sar sa rada urmatoarea troaca de propaganda despre alt salvator al neamului.
Bună ziua domnule de Hillerin,
Şi în Oradea este în desfăşurare o astfel de lucrare, care a fost pompos denumită „axă de mobilitate urbană”, dar care în fapt este o autostradă urbană de toată frumuseţea, care taie în două oraşul pe axa Nufărul-Cantemir-Cetate-Magheru-Republicii-Ştefan cel Mare-Matei Corvin. Dacă vă uitaţi pe o hartă veţi vedea că taie oraşul de la Sud la Nord fix în două. Orice luare de poziţie pe tema asta este dur taxată de fanii marelui ctitor şi a urmaşului său, actualul primar Birta (un soi de băiat de mingi al celui dintâi).