V-a plăcut proiectul MECTS de-a introduce pontajul eletronic al elevilor de liceu? Normal că v-a placut, că ideea vine din Miercurea Ciuc, la fel ca şi pălinca, gulaşul, kurtos-colaci şi alte chestii bune de băgat la maţ. Cum ar fi un buget grăsan, care va fi păpat de firmele de partid alese să implementeze sistemul prin toate liceele patriei.
În orice caz, e foarte bine: pontajul ăsta garantează că profesorii nu-şi vor face meseria în scîrbă, programa nu va mai fi depăşită şi îmbîcsită, manualele nu vor mai părea scrise de cretini şi elevii nu vor mai fi nişte loaze fără noţiuni elementare de citire.
Întrebarea e: să fie asta singura soluţie? Ei bine, nu! Noi am scotocit prin ţară şi am găsit 3 variante mult mai eficiente decît modelul propus de guvern. Citiţi şi luaţi aminte:
1. Colegiul Naţional "Victor Babeş"din Târgu Mureş a decis de anul trecut ca fiecare elev să fie ţinut sub observaţie cu ajutorul unui crotal dotat cu cip şi GPS. “Copiii şi aşa vin la şcoală plini de cercei şi inele, ce mai contează unul în plus?” ne-a declarat doamna directoare Camelia Zambilă. “Acum e mult mai simplu: vine profesorul în clasă cu radarul, face bip-bip! şi gata, prezenţa e făcută.” Nu s-a plîns nimeni? “E un elev căruia, din greşeala, i-am pus cercelul în urechea dreaptă şi acum se plînge că primeşte constant bomboane de ciocolată de la colegul de bancă. Noi am vrea să-i schimbăm cercelul în stinga, dar încă n-am primit aprobarea de la minister.”
2. Liceul Teoretic “Fraţii Buzeşti” din Craiova vine cu o abordare mai sigură: un cip injectat sub piele din prima zi de scoala. “Chemăm elevii pe rînd la secretariat să le dăm carnetele şi, cînd întind mîna dupa documente, pac pac, i-am cipuit! Ei nici măcar nu-şi dau seama ce se întîmplă. E infailibil, vă spun eu!” se mîndreşte directorul Costică Ciolpan. Şi n-a scăpat nimeni? “Anul ăsta am avut o problemă cu doi elevi veniţi din Japonia. Nici nu apucam să scoatem acul că ei şi urlau “banzaaai!” şi dispăreau într-un nor de fum. Elevii noştri zic că erau ninja şi de aia scăpau. Eu nu cred în baliverne din astea, mai ales că amîndoi aveau mereu nişte mutre de adormiţi”.
3. Colegiul Naţional “Mihail Kogălniceanu” din Vaslui are cea mai bună metodă, susţine directorul-adjunct Petrică Avarvarei: “Elevii primesc o vodcă mică şi două ţigări pentru fiecare oră la care au fost prezenţi.” Şi dă rezultate? “Da, vin sărăcuţii zi de zi, fac ore suplimentare, e mai mare dragul să-i vezi printre norişorii de fum! Şi mă bucur că şi părinţii au început să se implice. Vin la şcoala în fiecare zi, sînt interesaţi de cursuri la seral, cred că vom deschide în curand şi o postliceală”.