Am fost în piața de legume și fructe de la mine din cartier și mi-am adus aminte de farmecul aparte pe care-l are capitalismul românesc. Cred că-s cerșetori pe la Unirii mai discreți și mai puțin intruzivi decât vânzătorii de roșii de la Piața 1 Decembrie. Oamenii mai au puțin și te strigă de pe stradă ca să-ți vândă marfa, ceea ce e complet inutil. Cumva, nu-i bine nici pentru afacerea lor. Strigi așa la cineva și te bagi în sufletul lui doar dacă-i vorba de o escrocherie, de o afacere cu care clar vrei să-l păcălești pe cumpărător. E ciudat cum toți vânzătorii de legume din piață se comportă ca și cum dovleceii lor ar fi de plastic și e nevoie să te amețească puțin din vorbe ca să nu te prinzi de păcăleală. Îți vine să-i întrebi dacă nu cumva și-au făcut mâna vânzând mașini aduse, cu volanul pe dreapta, și ceasuri Dolce&Gabbana la 50 de lei.
Nici un om cinstit nu strigă la tine ”Băiatu’, ia zi, cu ce te servesc?” dacă vrea să-ți vândă ceva. Sigur e vorba de-un telefon furat, de-un parfum fals, de-un laptop care nu funcționează sau de niște ”roșii fff gustoase” care, de fapt, sunt doar ”f gustoase”.