Caţavencii

Cenzură sau libertate? (IV)

Imediat după instalarea comuniştilor la putere, mulţi scriitori au intrat la puşcărie sau, mai simplu, au fost interzişi. Erau scoşi în faţă scriitori de mîna a doua, care se pretindeau de stînga sau care fuseseră membri ai PCR în ilegalitate. Este cazul lui A. Toma (1875-1954, pseudonimul lui Solomon Moscovici), poet destul de oarecare, singurul lui merit fiind acela că în 1897 tradusese în româneşte poeziile lui Carmen Sylva (pseudonimul reginei Elisabeta, soţia lui Carol I). În 1948 era primit în Academia RPR şi era directorul Editurii de Stat pentru Literatură şi Artă. În 1950 îi apare volumul Cântul vieţii – versuri alese 1894-1949. Tiraj – 25.200 de exemplare.

În timpul acesta, Arghezi, Blaga şi Barbu erau interzişi. Primul dintre cei trei pe care comuniştii îl vor recupera va fi Arghezi. În 1956 îi va apărea volumul Cîntare omului – stihuri într-un tiraj de 15.100 de exemplare. După ce vînduse cireşe din livada de la Mărţişor venise şi vremea lui. Cu două luni înainte să moară, în 1967, i-a apărut volumul, astăzi uitat, Noaptea, la Editura pentru Literatură, într-un tiraj demn de un mare poet: 20.180 de exemplare. Blaga (1895-1961) va fi repus în circulaţie după moarte, în 1962, cînd îi apare volumul Poezii, ediţie îngrijită de G. Ivaşcu.

La rîndul lui, Ion Barbu (1895-1961) este retipărit cu volumul Ochean în 1964, prin strădania lui Al. Rosetti şi Liviu Călin. Nu cunosc tirajul, dar în 1970 Romulus Vulpescu publică la Editura Albatros volumul Poezii, care cuprinde „cu puţine excepţii, toate poeziile lui Ion Barbu (antume şi postume)“. Tirajul cărţii este de 12.250 de exemplare. Volumul are 549 de pagini şi costa 19,50 lei.

 

(va urma)

Exit mobile version