Caţavencii

Cezar Măgureanu, senator de Giurgiu: „Butoane este un cetăţean obişnuit, puţin mai năbădăios“

A fost la petrecerile mafiotului Butoane, care taie şi spînzură în Giurgiu. El spune că întîmplător. Ginerele şi-a luat credit garantat de Butoane. El spune că întîmplător. E ditamai senatorul. Aberant.

Reporter: E vremea gogonelei. V-aţi pus gogonele?
Cezar Măgureanu: Nu.

Rep.: De ce?
C.M.: Gogoneaua cauzează la ficat.

Rep.: Şi aveţi sensibilitatea asta?
C.M.: Da, ce să fac?

Rep.: Cred că v-a păcălit cineva.
C.M.: Nu, că am simţit eu.

Rep.: Şi la un mititel, la o ceafă de porc cu ce-i daţi s-o stingeţi?
C.M.: Le mănînc simple.

Rep.: Păi, nici ele nu-s bune la ficat.
C.M.: Mănînc la o ocazie.

Rep.: De foame sau de poftă?
C.M.: Poate de amîndouă.

Rep.: Care-i diferenţa între foame şi poftă? Cînd vă e foame?
C.M.: Mi-e foame cînd nu mănînc.

Rep.: Rezistaţi o zi?
C.M.: Uneori şi două. Am avut de lucru în Senat şi mi-a luat tot timpul şi am uitat de mîncare.

Rep.: Şi poftă cînd vă e?
C.M.: Poftă mi-e cînd n-am mai văzut ceva de mult şi mi-e şi foame.

Rep.: Altfel nu obişnuiţi?
C.M.: Nu, eu mă abţin mult. Am o funcţie, nu pot să fiu un om fără bun-simţ.

Rep.: Dar clanul Butoane nu-i de bun-simţ. Viaţa dumneavoastră e de două parale.
C.M.: Mă amestec eu în viaţa lui matale? Am zis eu de mata că eşti aşa şi pe dincolo?

Rep.: Domnule Măgureanu, am o problemă: vreau să ştiu ce şmecherii aţi mai făcut cu Butoane.
C.M.: Eu nu-l cunosc bine pe omul ăsta. E un cetăţean obişnuit al oraşului Giurgiu.

Rep.: Un cetăţean care taie şi spînzură în Giurgiu. Aşa fac şi ceilalţi cetăţeni?
C.M.: E puţin mai năbădăios. Aşa e el, ce să-i fac? Să se pronunţe Justiţia.

Rep.: Ne prostiţi?
C.M.: Nu, nu.

Rep.: Castraveţi mîncaţi?
C.M.: Verzi.

Exit mobile version