2012 e un an greu, aşa spune toată lumea. Pentru presă, dacă n-ar fi un an final, ar fi unul de-a dreptul comic. Această industrie fărîmiţată, descompusă, falimentată şi, în final, strivită şi-a grupat acum rămăşiţele în două tabere: una mare şi una mică. Tabăra mare ţine cu Puterea, iar aia mică ţine cu dinţii de ultima iluzie: o comă cu posibilităţi de prelungire. De partea Puterii combat pe faţă TVR-urile, Radioul naţional, B1 TV, Evenimentul zilei, România liberă, Hotnews şi, printre rînduri, alte televiziuni de ştiri, mai puţin Antena 3. Grupul Pro şi Adevărul stau pe margine cu căştile puse, să nu le ajungă dictatura la urechi.
Rezistenţa adună Antenele, Jurnalul, cîteva publicaţii online şi, desigur, cei cîţiva caţavenci. Asprimea războiului i-a pus în aceeaşi barcă găurită, cu un umor aproape negru şi cu o doză indiscutabilă de ridicol, pe adversarii varanului şi pe prietenii lui. Am ajuns să ne cităm unii pe alţii şi, dacă lucrurile or ţine-o tot aşa, te pomeneşti că o să ajungem să şi vorbim. Ptiu, drace! M-am visat azi-noapte invitat la Antena 3. M-am trezit lac de sudoare. Aveam un missed call.
România liberă îşi falsifică în continuare declaraţiile de tiraj. Am scris în repetate rînduri, am produs dovezi, am demonstrat cu cifre. Dar, vedeţi dumneavoastră, lui Adamescu i se fîlfîie. Mai mult, analiştii media – o specie a cărei evoluţie s-a oprit la stadiul de insectă – îi cîntă în strună cu limbajul lor nearticulat. De trei ani, România liberă declară vînzări de 40.000 de exemplare în timp ce toate cotidienele care investesc în marketing se prăbuşesc, iar celelalte publicaţii de pe tarabe dispar cu tot cu tarabe.
Raportul dintre cifrele SNA ale României libere, cele care arată numărul de cititori, şi cifrele BRAT, care inventariază facturile, este în disonanţă ţipătoare cu situaţia tuturor publicaţiilor din ţară. Ei bine, la şedinţa din decembrie de la BRAT, au apucat să intre în sală şi cîteva forme de viaţă inteligentă. Aşa s-a luat notă, în sfîrşit, că România liberă îşi minte clienţii de publicitate. Aşa au acceptat şi tonţii ăia de la BRAT că „vînzările în bloc“ nu înseamnă vînzări de presă, ci, în cel mai bun caz, refacturări fictive.
Rezultatul? Rezultatul e că în următorii două sute de ani, cînd de pe suprafaţa Terrei vor fi dispărut nu numai ziarele, ci şi oamenii, România liberă, ziar quality care se va adresa scorpionilor şi miriapozilor din middle class-ul radioactiv, va declara tot 40.000 de exemplare vîndute zilnic. Şi ştiţi ceva? Eu încep să-l reconsider pe Adamescu. E mai tare ca stînca Gibraltarului – şi la fel de greu. Dacă-l legi de gîtul unei publicaţii şi îl arunci în mare, o ridică la suprafaţă.