Caţavencii

Cine e cine? Cine e ce?

Screenshot

Au românii belele mari. Belea mare Șoșoacă, trimisa specială a Valahiei să facă sluj la criminalul în serie de copii Putin, bravo. Belea mare președintele Nicușor, acest Băsescu fără curaj, fără charismă, fără șuviță și fără Udrea, bravo. Belea mare și alde Tomac, acest purtător de servietă băsistă încă din prima tinerețe, bravo. Belea mare căderea dronelor, se intră în faza fierbinte din războiul hibrid cu agresorii ruși (iar provocații cognitiv de la vlahii sunt gata să se închine la icoana dictatorului de la Răsărit, fiindcă atât nu-i duce – nici capul, nici inima). Dar parcă ar fi doar astea necazurile! Unul dintre necazurile vieții publice de la români e că nu mulți sunt ceea ce par sau spun că sunt.

Nicușor nu e un geniu, dincolo de lumea abstractă a cifrelor, a fost un ONG-ist harnic și un primar mediocru, iar acum e un președinte habarnist, mergând în pasul ștrengarului cu ghiozdănelul în cârcă pe la schituri legionaroide. Bolojan nu e un reformator decât dacă ai ochelari de cal și insiști să-i porți. Suveraniștii, care pozează în patrioți, nu sunt patrioți. Toate faptele lor de până acum o atestă. Sunt doar niște golănași politici, cu gura mare și fără nici o idee economică viabilă. Pesediștii nu sunt social-democrați. Sunt doar o adunătură de indivizi mai mult sau mai puțin pușcăriabili (ah, penalul Neacșu! – chiar așa, fără penali în funcții publice? – nu, lăsați, atunci…) care vor și ei să „guverneze“. Adică să se căpătuiască alături de tot neamul (clanul, uneori), în timp ce poporul român suferă, e vai de mama lui și, dacă nu e bugetat, mai are puțin și strânge cureaua de gât.

Useriștii nu sunt tinerii frumoși și liberi. Liberi de ce?! Nu-l votară (și) ei pe Iordache de la Caracal să mai bugetărească pe la Camera Deputaților? Sunt niște inși care caută o scurtătură către o carieră publică bănoasă… Până acum, n-au demonstrat mai mult. Iar național-liberalii sunt, de fapt, niște bugetari pursânge, bugetari de carieră. Nu e nimic nici național, nici liberal la ei, nici măcar șuba acelui batistat paralel. Ce liberalism la unii care au atârnat la stat permanent din 1990 încoace?!

Nici măcar udemeriștii nu sunt unguri și atât. Sunt mai mult așa, ca un ecou al Puterii de la Budapesta. Dacă li se arată direcția că Soros e diavolul, atunci e clar: el e! I-au dat decenii slavă lui Orbán Viktor, pudelul lui Putin… Și nici presa nu e presă. Plină de epoleți și epulete, mestecă maro în opt cazuri din zece. Cetățeni autonomi în România ai de umpli cu ei doar cartierul Titan. Restul – laudatio în cerc, găști și interese… A se scuti! În tot acest circ, nici măcar nebunul guru s-ar putea să nu fie întru totul sonat, ci mai mult un actor ratat care a intrat într-un rol după o dictare dinspre est și n-a mai găsit calea să iasă din el fără să fie de la balcon, după ceai sau prin horn… Și cam așa e cu țara. Pare europeană, dar nu e. România Educată înseamnă educată la mișto, iar România Onestă înseamnă, de fapt, „hai, mă, ce dracu’?!“. Caragiale să ne tot judece. Iar „predoiul“ chiar ar trebui să fie o unitate de măsură. Să măsoare, nu știu, gradul de penetrare a omului de către pădure sau ceva. Câți predoi sunt în Guvern, oricare ar fi guvernul?! Asta chiar contează pentru eternul sistem. Restul… Harneală, tovarăși!

Exit mobile version