Din când în când, Marcel Ciolacu își amintește de impozitarea progresivă cum au câinii spasme musculare în somn, încât îți pare că se visează alergând. Așa e Ciolacu, îl taie impozitarea progresivă, ia microfonul și vine cu tot soiul de chestii care în mintea lui stau în dulapul pe care scrie „impozitare progresivă“.
Considerațiile sale nu pleacă dintr-o concepție despre lume, ci sunt așa, un fel de sârmă pe care socialul cu vâsle de la Belina le mai leagă pe unde i se pare lui că sângerează societatea.
„Când introduci impozitul progresiv, vă dau un exemplu, numai în zona de sănătate, e asigurarea de sănătate, asigurările pe viaţă, să fie deductibile, să nu fie impozitat acel venit. Mai mult, la asigurările de sănătate, de viaţă, avem o sumă care se duce la Pilonul III. Avem şi o economie datorită acestor asigurări, la Casa de Asigurări, la bugetul de stat, către serviciile private de sănătate“ – așa arată ceața deasă noaptea, când e mult fum și ești și orb.
E același întuneric din care întâiul mecanizat al țării a mințit cu nerușinare rezumând drama inflației: „Putin este vinovatul“.
Văzând aceste două minți cu apucături economice evident bolnave, e limpede că speranța ne este în domnul Ciucă și-n domnul Câciu.