Nu mai sînt, dom’le, nici sindicatele ce-au fost odată. Și asta nu-i neapărat rău sau bine, ci mai degrabă firesc. Căci sindicatele, ca orice chestie lucrativă, din care unii mai și produc, se adaptează. Iar pe măsură ce liderii sindicali ajung să fie trimiși în stagii de scris lucrări științifice, iar de produs, pe la noi, nici nu prea mai e de produs, fondurile europene se constituie într-o minunată oportunitate. În special acel deosebit POSDRU, care după miliarde de euroi tocați nu a lăsat în urmă, cu mici, foarte mici excepții, decît niște salarii babane, întruniri și chermeze.
Spre exemplu, CNSLR Frăția, confederația sindicală ce i-a dat țării pe Marius Petcu ori Liviu Luca, s-a tot lipit și lipit la astfel de proiecte de formare profesională și cheltuială de bani europeni. Ultima astfel de cheltuială datează dintre Crăciun și Revelion, cînd CNSLR Frăția a achiziționat niște servicii de formare profesională – servicii de dezvoltare de materiale didactice și furnizare de acțiuni specifice destinate gurpului-țintă, bla-bla-bla, în valoare de mai bine de un milion de lei.
Și, bineînțeles, nelipsitele întruniri, workshop-uri și alte chestii mai mult sau mai puțin simandicoase, căci toți antrenorii ăștia care urmează să antreneze grupul-țintă – angajații din turism – trebuie antrenați și ei. Și nu de o firmă oarecare, ci de una din Italia, Confesercenti Rovigo SRL Società Unipersonale, care a cîștigat contractul.
Am putea spune că, așa cum se întîmplă cu proiectul de mai sus, în care se toacă milioane de euroi, rezultatul a constat – mai departe de salariile plătite oamenilor implicați în proiect și de niște sume bifate la gradul de absorbție – într-o non-creștere sau o creștere negativă a calității serviciilor din turism. Dar asta ar însemna să ne pierdem vremea cu truisme, așa că mai bine vă spunem și despre alte cîteva proiecte din care confederația sindicală a supt niscaiva fonduri.
CNSLR Frăția a derulat și proiectul “Promovarea principiului egalității de șanse și de gen la nivel național în cadrul societății civile și administrației publice locale și centrale”. Un proiect cu rezultate deosebite, în sensul că aproape o mie de femei au participat la niște cursuri, iar vreo trei sute au primit niște diplome și certificate de participare. Dar s-au făcut workshop-uri pe la mare, la munte și totul e bine cînd se termină cu bine. Că nu mai stă nimeni acum să verifice ce se întîmplă cu acele femei ori ce s-a realizat, efectiv, în acel proiect, mai departe de un studiu-numărătoare, cu posturile publice ocupate de femei, comparativ cu posturile ocupate de bărbați. Date pe care oricum le adună și Institutul de Statistică. Ah, să nu uităm, băieții de la CNSLR s-au plimbat și de vreo opt ori în Italia, la Verona, în vizite de studiu. Că doar cum altfel să ajuți femeile din România, dacă nu te duci pînă în Italia?
Mai apoi, CNSRL a fost partener și într-un proiect numit “împuternicirea femeilor rome pe piața muncii”, în care, la fel, s-au făcut niște seminarii, niște vizite, niște întruniri, s-au tipărit niște broșuri, iar cîțiva lideri sindicali s-au plimbat în diverse vizite de documentare. În prezent, din proiectul ăsta n-a mai rămas nici măcar un site, fiindcă a fost dezafectat între timp. Dar e bine că au fost absorbite peste 1,1 milioane de euro.
Apoi, pînă acum trei ani, cu alți peste trei milioane veniți din POSDRU, CNSLR Frăția a organizat cursuri de baby-sitter, lucrător în comerț și instalator pentru 1.180 de persoane. Care persoane, desigur, au primit și o diplomă de participare.
Alte peste patru milioane au fost cheltuite strategic de către CNSLR pentru a crește nivelul de calificare a persoanelor ajunse în șomaj din cauza crizei. Adică 500 de oameni puteau beneficia de recalificare, iar 2.500 de consiliere.
Iar dacă la acestea mai adăugăm că CNSLR s-a ocupat, pe ici, pe colo, și de adaptarea și flexibilitatea sistemului de sănătate, ba chiar și de societatea civilă, cu care s-a lucrat – de vreo două milioane – la dialogul social, am putea zice că, în ciuda aparențelor, sindicatele n-o duc chiar rău. Mai ales cînd Frăția e în buget și-n simțiri europene.