Ca orice fleac ce ține de cultură, ministerul de resort e mic, sărac și tolerat. În aceste condiții, singura lui preocupare e cum să strîngă baierele pungii și cum să se descotorosească de obiectul activității. Da, numai că societatea civilă nu doarme. Ba doarme, da' nu și Nicușor Dan. De curînd, s-a pus problema desființării Comisiilor Zonale ale Monumentelor Istorice. De ce? Pentru ca investitorii imobiliari, cîți or mai fi, să dea iama în ce a mai rămas. Una e să construiești pe tarla, la groapa de gunoi, la abator, și alta, în buricul tîrgului. Geme Bucureștiul de ruinuri care-și așteaptă demolatorii cu bani.
După ce s-a răsculat Nicușor, Ministerul Culturii a renunțat. Daniel Barbu a organizat chiar și o conferință de presă. De bine, de rău, rămînem acolo unde-am fost și mai mult decît atît. Numai că iată ce scria președintele Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, Augustin Ioan: "De ce trebuie musai menținut jos nivelul cutărei «zone de protecție» ultracentrale, alungînd afacerile la periferie, în zone care nu le sînt proprii și condamnînd centrul la ruină și irelevanță, dar cu amintiri coșcovite, căci bani pentru atîta țîfnă nu-s?". Poate pentru că i se refuzase un proiect de P+5 în locul clădirii Visarion 8, colț cu Lascăr Catargiu?
