Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

La o bătaie de pușcă de liniile germane, cu un ceas înainte să dispară într-un bombardament de artilerie, poetul Constantin T. Stoika, în vîrstă de 24 de ani, îi scrie mamei sale cu calmul pe care îl arată scriitorii înainte să-și ucidă personajele: “Iubită mamă, tu nu fi îngrijorată… Voi rămîne aici, lîngă tunuri și mitraliere și poezia și arta pentru care mi-am sacrificat tinerețea întreagă mă vor învăța să mor mai frumos și mai demn”. Proiectilul care îi întrerupe […]

Demult, prin zorii anilor ’90, n-aveai cum să nu iubești filmul original cu Arnold dacă îți fremăta măcar o umbră de testosteron prin organism. Predator, fără articole hotărîte inutile, pentru că bărbații adevărați n-au nevoie de zorzoane din astea, era un film pentru inșii care nu și-au înecat cromozomul Y în estrogen. Violent, crud, uneori sinistru, plin de suspans și smuls parcă din esență de terifiant, filmul aproape că nu avea nevoie de mușchii lui Arnold ca să-l susțină spre […]

Se treziră jandarmii-șefi că la 10 august a fost ditamai tentativa de lovitură de stat, iar ei și subordonații lor au apărat patria de cei care voiau s-o cutremure. Să le fi venit ideea de la Liviu Dragnea, cel ce a a susținut primul la un post de televiziune că s-a încercat în ziua de 10 august curent o lovitură de stat? Sau coloneii Jandarmeriei, după ce și-au pus trupeții să zburătăcească manifestanții, cu tunul cu apă, cu gaze lacrimogene […]

Am povestit mai demult că poposisem prin Pucioasa, în 1976, la o practică folcloristico-lingvistică. În prima săptămînă n-am făcut nimic. Sau aproape nimic, dacă nu punem la socoteală crîșma, țigările, whist-ul și băutura (în exces). Trai, neneacă, cu banii facultății. Da, numai că, după o săptămînă de huzur, cine sosește de la București, informat pînă la ultima levată de guleaiul studenților? Octav Păun, pe atunci lector de folclor, deși avea părul alb ca zăpada, sosește pe nepusă masă și face […]

În urmă cu doi ani, Liviu Dragnea bătea la ușile progresului cu o lege atât de revoluționară încât își permitea să aducă și o doză de cenzură. Legea defăimării n-a mai trecut până la urmă, dar, pentru un moment, totul a avut sens. PSD, despre care legendele spuneau că-i un partid de stânga, venea cu măsuri împotriva discriminării unor categorii vulnerabile. Era exact ca-n cărțile de teorie politică. Între timp, Dragnea a ajuns la cealaltă extremă a valorilor sociale ca […]

Marea speranță a bucureștenilor, dar și a celorlalți români aflați sub ocupație în timpul primului război mondial a fost să-și recîștige libertatea. Ce au însemnat pentru locuitorii Capitalei perioada cît au fost prizonieri în orașul lor, victoria asupra ocupanților și mai ales momentul augural al Unirii, în acest serial despre oamenii obișnuiți, politicienii și lumea acelei vremi. Vasilica se ferea să aibă de-a face cu Poliția. Învățase încă de cînd făcuse școala de moașe, la Budapesta, că o parte dintre […]

Cînd s-a întîmplat nenorocirea de la Cernobîl, aud de la Europa Liberăcă se pare că la centrala atomică din Ucraina avusese loc o catastrofă. Nu se știa ce și cum,  iar URSS-ul lui Gorbaciov nu se grăbea să spună ce se întîmplase. Cu toate astea, în București se aflase că centrala nucleară a rușilor dăduse de dracul. Îi dau telefon unui unchi al nevestei mele, de la Suceava, să-l întreb ce știa. Omul îmi spune că astea nu erau lucruri […]

Dacă te iei după filmele documentare de pe Discovery și de la alte posturi de televiziune care au aceeași specialitate, ai impresia că India se află undeva în afara timpului. Cu inși care sînt decretați sfinți fiindcă nu și-au mai tăiat unghiile și părul de cîteva zeci de ani și cu persoane care se spală ritualic în Gange, ca și cum ar fi singura preocupare a vieții lor. Asta în timp ce vezi maimuțe care își fac de cap prin […]

Camille, o jurnalistă de 30 și ceva de ani din St. Louis care ascultă obsesiv Led Zeppelin pînă la capătul gol al sticlei de whiskey, se întoarce acasă, în Wind Gap, clasicul orășel de provincie în care lumea e unită în bîrfe, secrete și mici complicități, pentru un reportaj-investigație în serial despre uciderea unor fete a cărei anchetă oficială e frînată de șeful Poliției locale și accelerată de un detectiv detașat de la centru pentru găsirea criminalului. Pentru Camille, totul […]

Un poet melancolic și timid, subțire la corp și palid la față, are bustul turnat în bronz la intrarea în Predeal. Mihai Săulescu a luptat și a căzut într-un avanpost al armatei române, pe 30 septembrie 1916, la prima cotitură a șoselei care vine dinspre Brașov. Un glonț fabricat în Westphalia, în atelierele Krupp din Essen, așezat într-o ladă de lemn de brad, transportat cu camionul pînă la Budapesta și apoi cărat în cartușiera unui soldat austriac din Divizia 51 […]

Spre deosebire de americani, care, cînd scapă mîndrele pe ecran, știu să facă filme de muieri, francezii insistă să fie inteligenți și să facă filme pentru oameni. Filmele yankee au devenit de-a dreptul sinistre pentru modul mecanic în care caută diversitatea cu osîrdia maladivă cu care tind, calitativ, și spre cel mai josnic numitor comun. Avem albi? Mai pune și o juma’ de cană de negru, trei lingurițe de asiatici, trei polonice de grase, măcar un degetar de gay, un […]

Dacă ați citit Bietul Ioanide, vă mai aduceți aminte că arhitectul cu acest nume a proiectat și o mare catedrală a neamului.Asta după ce arhitectul oficial al vremii, Pomponescu, personaj inventat de G. Călinescu, s-a sinucis din cauză că nu era în stare să-și imagineze cum ar fi trebuit să arate sfîntul lăcaș. Edificiul gîndit de Ioanide, cu o înfățișare modernistă, avea să fie construit din beton, nu din cărămidă. Tradiționaliștii vremii (sîntem în preajma începutului celui de-al doilea război […]

Cred că puțină lume mai ține minte ce a promis Dan Lungu în campania pentru șefia Uniunii scriitorilor. Chestii generale, transparență, management, profesionalism. Dar s-a jurat (eu cred că de frica unor confrați visători) că va păstra „Turnirul de poezie”. M-am mirat. Dar bănuiesc că a dominat grija de a nu tulbura apele și de a nu se vedea, din nou, pus la zid. Povestea acestui turnir e lungă și, vai, ridicolă. Pe scurt, vreo zece-douăzeci de poeți fac o […]

Au trecut vremurile când Zeus lua forma unui taur ca să seducă muritoare și Ulise cerea să fie legat de catarg. La fel ca un ministru cu bun-simț, miturile Greciei Antice au făcut un pas în spate și au lăsat loc altor mituri, ceva mai recente. E vorba de poveștile pe care oamenii și le spun pentru a se minți că pricep cum funcționează politica. Mitul gafei Serialele de comedie merg mai greu la început, în primele episoade, pentru că […]

Marea speranță a bucureștenilor, dar și a celorlalți români aflați sub ocupație în timpul primului război mondial a fost să-și recîștige libertatea. Ce au însemnat pentru locuitorii Capitalei perioada cît au fost prizonieri în orașul lor, victoria asupra ocupanților și mai ales momentul augural al Unirii, în acest serial despre oamenii obișnuiți, politicienii și lumea acelei vremi. Proprietăreasa casei, madam Niculina, venea o dată pe lună în vizită la Vasilica, să-i ia banii pe chirie. De cînd rămăsese văduvă, Niculina, […]

Lui Fănuș Neagu nu-i plăcea să se certe cu confrații. Își vedea de ale lui. Dacă putea să facă bine vreunui debutant, nu se dădea în lături. Publica rar cîte o carte de proză, dar mai scria și teatru, plus tabletele lui săptămînale despre fotbal. Spre deosebire de Eugen Barbu, Fănuș nu-și chinuia ficatul și vezica biliară invidiind  succesele altora. Dacă auzea că a scris cutare o carte bună, uneori o citea, dar aproape totdeauna ciocnea un pahar de vin […]

Îmi plac romanele de aventuri. Sînt ca niște madlene ale copilăriei și începutului adolescenței mele. Și nu-i înțeleg pe cei care strîmbă din nas cînd aud de Eugène Sue sau de Dumas-tatăl, care fac parte dintre părinții fondatori ai genului. Cînd citesc cîte un autor contemporan care se întoarce în secolul al XIX-lea, intrînd în competiție cu maeștrii, mă interesează de ce e în stare ca invenție epică și dacă personajele lui nu sînt copiate după cele ale clasicilor. Dacă […]

A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi nici nu s-ar povesti, o prințesă iresponsabilă pe nume Bean care, în îndelungatele sale căutări de sine, ca orice adolescentă zăpăcită, găsește un demon personal (Luci) și un elf fugit de-acasă (Elfo). Și nu era una la părinți, pentru că mai avea un frate vitreg (Derek), pe care tatăl său (King Zog), regele ținutului Dreamland, l-a făcut cu a doua nevastă (Queen Oona), după ce mama ei (Queen Dagmar) a fost […]

Un țăran mic de statură, dar vînjos așa cum numai cosașii pot fi, cu chipul sculptat de cromozomii neciopliți ai Cîmpiei Române, nebiruit la muncile agricole și îndîrjit în buchiseala ceaslovului. Portretul de tinerețe al scriitorului Ioan Chiru Nanov, născut în Teleorman, într-un sat despre care nici oile nu-și mai amintesc, înfățișează un fiu al ogorului, destinat vieții brutale de plugar-secerător, epuizîndu-și viața la muncile cîmpului și murind de bătrînețe la 40 de ani. Numai că Ioan Chiru Nanov a […]

– Lassie, ce e, fetițo? A căzut Timmy în fîntînă? – Ham-ham! – Nu se poate, fetițo, noi sîntem niște țărani atît de înapoiați încît nu știm să construim fîntîni. De fapt, dacă-mi permiți această diversiune, sîntem atît de înapoiați că nici măcar țărani nu sîntem. – Ham-ham? – Uite, pe înțelesul tău de cîine tîmpit care mă trezește la o oră pe care civilizația mai are mii de ani pînă va ajunge s-o cuantifice drept ora trei dimineața. E […]

romania100
Editoriale