Articole din categoria: 100 România

Marea speranță a bucureștenilor, dar și a celorlalți români aflați sub ocupație în timpul primului război mondial a fost să-și recîștige libertatea. Ce au însemnat pentru locuitorii Capitalei perioada cît au fost prizonieri în orașul lor, victoria asupra ocupanților și mai ales momentul augural al Unirii, în acest serial despre oamenii obișnuiți, politicienii și lumea acelei vremi. Dacă ai patru copii, cei mari le poartă de grijă celor mici și-i țin pe lîngă ei, să nu iasă din curte. Cu […]

Marea speranță a bucureștenilor, dar și a celorlalți români aflați sub ocupație în timpul primului război mondial a fost să-și recîștige libertatea. Ce au însemnat pentru locuitorii Capitalei perioada cît au fost prizonieri în orașul lor, victoria asupra ocupanților și mai ales momentul augural al Unirii, în acest serial despre oamenii obișnuiți, politicienii și lumea acelei vremi. Doamnele care aveau legături secrete cu marii exilați de la Iași, dar mai cu seamă cu Regina Maria, se mai luau la ceartă, […]

Marea speranță a bucureștenilor, dar și a celorlalți români aflați sub ocupație în timpul primului război mondial a fost să-și recîștige libertatea. Ce au însemnat pentru locuitorii Capitalei perioada cît au fost prizonieri în orașul lor, victoria asupra ocupanților și mai ales momentul augural al Unirii, în acest serial despre oamenii obișnuiți, politicienii și lumea acelei vremi. Începuse o ploaie țîrîită, ca de toamnă. Patrioții mai prevăzători își luaseră umbrelele, dar orișicît, să stai în Cișmigiu pe ploaie ar fi […]

Marea speranță a bucureștenilor, dar și a celorlalți români aflați sub ocupație în timpul primului război mondial a fost să-și recîștige libertatea. Ce au însemnat pentru locuitorii Capitalei perioada cît au fost prizonieri în orașul lor, victoria asupra ocupanților și mai ales momentul augural al Unirii, în acest serial despre oamenii obișnuiți, politicienii și lumea acelei vremi. Balega de cal începuse să aibă iz militar de ocupație! Mirosul pătrundea obraznic în casă. Domnul Slavici a închis ferestrele, ca să-și poată […]

Marea speranță a bucureștenilor, dar și a celorlalți români aflați sub ocupație în timpul primului război mondial a fost să-și recîștige libertatea. Ce au însemnat pentru locuitorii Capitalei perioada cît au fost prizonieri în orașul lor, victoria asupra ocupanților și mai ales momentul augural al Unirii, în acest serial despre oamenii obișnuiți, politicienii și lumea acelei vremi.  Valetul domnului Marghiloman a venit în persoană să-i anunțe pe patrioți, în Cișmigiu, două chestiuni. Domnul premier, despre care gurile rele susțineau că […]

Marea speranță a bucureștenilor, dar și a celorlalți români aflați sub ocupație în timpul primului război mondial a fost să-și recîștige libertatea. Ce au însemnat pentru locuitorii Capitalei perioada cît au fost prizonieri în orașul lor, victoria asupra ocupanților și mai ales momentul augural al Unirii, în acest serial despre oamenii obișnuiți, politicienii și lumea acelei vremi. Cînd visa că era din nou în Englitera și că era ducesa Mary, regina plîngea în somn, slăbiciune pe care nu și-ar fi […]

Marea speranță a bucureștenilor, dar și a celorlalți români aflați sub ocupație în timpul primului război mondial a fost să-și recîștige libertatea. Ce au însemnat pentru locuitorii Capitalei perioada cît au fost prizonieri în orașul lor, victoria asupra ocupanților și mai ales momentul augural al Unirii, în acest serial despre oamenii obișnuiți, politicienii și lumea acelei vremi.  „Vive La France!”, atît strigase negustorul Palamar la cafeneaua din centru unde-și făcea veacul, citind ziarele, cînd nu venea să se întîlnească în […]

Tiberiu se lungise la pahar cu niște amici patrioți, în casa popii Nițu. Își găsise și el ceva de făcut pînă pe la miezul nopții! – se gîndise moașa. Tiberiu se întorsese acasă supărat. Vasilica nu-l așteptase. O doborîse somnul. Totuși, îl auzise vorbind singur în timp ce se dezbrăca la lumina candelei, ca să se întindă în pat lîngă ea. Moașa se întorsese cu spatele, ca să nu-i vină vreun gînd conjugal lui Tiberiu. Dar apucase să-l audă cum […]

Marea speranță a bucureștenilor, dar și a celorlalți români aflați sub ocupație în timpul primului război mondial a fost să-și recîștige libertatea. Ce au însemnat pentru locuitorii Capitalei perioada cît au fost prizonieri în orașul lor, victoria asupra ocupanților și mai ales momentul augural al Unirii, în acest serial despre oamenii obișnuiți, politicienii și lumea acelei vremi. Birja se mișca atît de încet, că Vasilica i-a spus muscalului să se oprească, fiindcă voia să se dea jos. Ajunsese aproape de […]

Marea speranță a bucureștenilor, dar și a celorlalți români aflați sub ocupație în timpul primului război mondial a fost să-și recîștige libertatea. Ce au însemnat pentru locuitorii Capitalei perioada cît au fost prizonieri în orașul lor, victoria asupra ocupanților și mai ales momentul augural al Unirii, în acest serial despre oamenii obișnuiți, politicienii și lumea acelei vremi. Fata în casă a domnului Brătianu îi pregătise cafeaua, dar nu îndrăznea să i-o aducă. Îl auzea plimbîndu-se prin birou, cu pași apăsați, […]

Marea speranță a bucureștenilor, dar și a celorlalți români aflați sub ocupație în timpul primului război mondial a fost să-și recîștige libertatea. Ce au însemnat pentru locuitorii Capitalei perioada cît au fost prizonieri în orașul lor, victoria asupra ocupanților și mai ales momentul augural al Unirii, în acest serial despre oamenii obișnuiți, politicienii și lumea acelei vremi. Tocmai ce se îmbrăcase Vasilica în hainele ei duminică să se ducă la Înviere. Îi ridicase din pat și pe copii să-i pregătească. […]

Cînd ocupanții nemți le-au dat ordin în scris bucureștenilor să nu mai umble cu birja, ci doar cu tramvaiul sau pedestru, Vasilica a făcut rost de o scutire. O ținea în geanta ei încăpătoare, de moașă, în care își ducea instrumentele. Nu era singura, dar ca să n-o ia lumea în ochi de rău că umblă cu birja și să n-o oprească patrulele militare, își lipise o cruce roșie pe geantă. Crucea asta mai avea un rost – să nu-l […]

Era sîmbătă și Vasilica ieșise la plimbare de una singură prin cartier. N-o chemase nimeni pe la vreo naștere înainte de vreme sau pe la vreun avort neașteptat. Căci de avorturile provocate avea grijă ea. Pe stradă mirosea a flori de cireș, a balegă de cal și a iarbă călcată în picioare. Vasilica își ferea botinele de noroaiele  pe care vîntul de primăvară nu apucase să le usuce. Le răspundea cuviincioasă mahalagiilor care ieșiseră la poartă, să vadă ce se […]

Cînd a văzut-o pentru prima oară pe faimoasa domnișoară Mița, căreia i se mai zicea și Biciclista, cea mai de preț damă din București, Tiberiu s-a uitat la ea cu neascunsă admirație și cu oarece interes de bărbat care după căsătorie nu-și pierduse curiozitatea față de alte reprezentante ale sexului slab. Mița își făcea plimbarea pe velociped, echipată în pantaloni negri, bufanți, fără să se lase tulburată de fluierăturile admirative ale domnilor care consumau cafea, bere sau spirtoase la mesele […]

O domnișoară brunetă de la Crucea Roșie, care circula nu tocmai nestingherită, însă fără griji prea mari de la București la Iași, dar și de la Iași la București, cu furgoanele  Crucii Roșii, i-a spus Vasilicăi că în capitala pribegiei se împuțise treaba, din cauza bolilor „transmisibile”. Nu cele sexuale, doamnă! Deși nici alea nu erau de disprețuit, ci a bolilor care se căpătau pe front și se luau și dincoace de tranșee, mai ales holera. Domnișoara nu  știa de […]

De cînd ajunsese la Iași, domnul Brătianu visa tot mai des conacul său de la Florica. Iar cînd se trezea din somn, își aducea aminte că Florica lui era în teritoriul ocupat. Din cîte aflase, conacul său nu fusese jefuit sau batjocorit, ca altele, mai apropiate de București. Asta îl și făcea să aibă un sentiment aparte față de ocupanți. Îl respecta pe marele Mackensen, la fel cum îi detesta pe unii dintre generalii armatei române care pierduseră, de proști […]

Veștile de la Iași urmau, adesea, un drum întortocheat pînă să ajungă la București, a observat Vasilica. Calea cea mai iute ar fi fost telegraful, dar ce folos dacă nemții puseseră coada pe stațiile telegrafice? Cu trenul iarăși nu se putea, din cauza frontului. Automobilele, cîte erau, fuseseră rechiziționate sau de-a dreptul confiscate, trecînd de la proprietarii lor în folosința ocupanților. Mai rămîneau trăsurile și căruțele, dar și astea se puteau împiedica pe drum, dacă nu știau s-o ia pe […]

Fratele din Detroit al Vasilicăi îi scria cam o dată la șase luni cîte o scrisoare lungă, de dor de casă, și din două în două luni scrisori scurte prin care o ținea la curent cu ceea ce i se mai întîmpla. Vasilica îi răspundea la fiecare în parte, cu deprinderea ei de ordine din imperiul din care plecase, dar și din iubire fraternă. Cînd îi trimitea fratelui din America răspuns la scrisoare, Vasilica se retrăgea în bucătărie și închidea […]

Cînd s-a aflat în București că tînărul scriitor ardelean Liviu Rebreanu fugise la Iași, ca să scape de nemții care-l căutau pentru dezertare, s-a mai aflat ceva. Că fusese pîrît de un confrate la Înaltul Comandament German. Confratele era cică român, căci denunțul, nesemnat, era scris în românește. Nemții s-au dus direct la Rebreanu acasă, dar, politicoși, au bătut la ușă zicînd pe limba lor pe cine caută. Scriitorul a sărit pe fereastra încăperii din spatele casei, a ajuns în […]

Unul dintre muscalii care cîștigau un ban la București cu birjele lor era un basarabean fugit de la Chișinău cînd Ohrana țarului începuse să-i caute pe narodnici, ca să-i trimită în Siberia. Îl chema Calistrat, dar își spunea Constantinovici. Căpătase autorizație de birjar cu ajutorul domnului Constantin Stere, narodnic și el în Basarabia, dar care în România trecuse la liberali, după ce se lămurise că aici socialismul era un cal mort. Domnul Stere nu plecase la Iași împreună cu liberalii […]