Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Dacă primul film din serie reușea să fie haios, impertinent, tupeist, uneori imprevizibil și tot timpul savuros în scenele de acțiune, Deadpool 2 suferă grav de sindromul “mai mult e prea puțin”. În disperarea de-a reveni la nivelul atins de original, echipa preferă bidineaua în locul penelului și îngroașă obsesiv tușele doar pentru ca, în final, rezultatul să fie destul de slab. Probabil că Asociația Grașilor Anonimi adoră filmul ăsta. De fapt, în cazul umorului e mult mai tragic de […]

Există filme care te alungă din sală înainte de final. Ăsta e filmul care te alungă din sală de la primul trailer. Dacă Dr Strange ar intra din greșeală la rateul ăsta și ar rula un trailer la Deadpool 2, piatra lui magică de întors timpul și-ar pune girofarul și ar urla: “Fugi în altă dimensiune înainte să înceapă filmul!”. “Nu pot!”, ar răspunde personajul lui Cumberbatch, “pentru că acolo e Thor și mă va lua nervos la ciocane!” “Nu-i […]

Filmul ăsta are un final dezamăgitor și vă va face copiii să plîngă. Vorbesc serios. Știu, are ștrumfi colorați pe ecran și, sigur, nu poți să iei în serios filme în care oameni în toată firea își rezolvă conflictele trăgîndu-și chiloții peste nădragi și luîndu-se la poceală, în loc să se dea în judecată și să se porcăiască în emisiuni tabloide. Dar ăsta e adevărul. Și prefer să avertizez părinții din start. Un părinte informat nu mănîncă popcorn sărat de […]

Demult, tare demult, cînd anii abia învățau să scrie ’80, iar grafica jocurilor video descoperea al doilea pixel, Rampage era un titlu cu premisă simpatică: dă-i naibii pe toți salvatorii de pînă atunci. Ești un monstru odios și vrei să faci terci tot ce îți stă în cale, asta pînă cînd tonele de soldați și tancuri și avioane și bombe nucleare te vor trimite pe veșnicele plaiuri ale lui Game Over. Peste ani, Hollywood-ul sărac în idei și mereu dornic […]

Un trailer, altoit pe principiile frugalității în informații și ale dezmățului în hohote, promitea un film bun așa cum nici Dragnea n-a promis măriri, nici Kövesi încarcerări. Privit din sală, cu pupila palpitînd de poftă, Game Night părea fiul pierdut pe care o poveste decentă de acțiune l-a avut cu umorul anilor ’80. Din păcate, testele ADN realizate pe scenariu și regie l-au dovedit a fi doar plodul unui politician pe care colegii de partid îl numesc în scîrbă “mincinosul” […]

Ignorați rating-ul descurajant și cronicile vitriolante. Puse față în față cu obiectul criticii lor, tot ce pot demonstra este că judecata peliculei a căzut în sarcina unor dobitoci. Altfel, să te plîngi că un film cu spioni are acțiunea prea încurcată sau că agenții ruși au apucături de torționari kaghebiști este perfect normal și nu dovada unei profunde inadecvări la realitate. Să adaug și revolta stîrnită de exploatarea femeii de către om? Să. În definitiv, să vezi atîta prostie strălucind […]

E tentant să compari filmul de azi cu Matrix. Amîndouă se joacă de-a distopia, amîndouă își fac de cap prin realitatea virtuală, amîndouă au un mascul providențial care va face liniște și pace în lume cu ajutorul micii lui echipe de inși dedicați. Superficial, diferențele sînt minore. Profund, în schimb, distanța dintre cele două prinde dimensiuni de rift african înfrățit cu găuroiul prin care iepurele alb evada în Țara Minunilor. Dacă Matrix pornea de la întrebări grele de tip “Ce […]

Dacă Frances McDormand n-ar fi luat Oscarul pentru prestația excelentă din Trei panouri…, probabil că ar fi închiriat orice suprafață publicitară din fața Kodak Theatre și și-ar fi vărsat acolo nervii la adresa Academiei Americane de Film. E profund ironic să constați, după vizionare, că un film pornit de la un caz controversat de publicitate stradală a fost atît de prost servit de publicitatea în sine. Judecînd strict după trailer, filmul pare o mizerie cu pretenții de artă, un soi […]

Să clarificăm, să nu zică lumea că sîntem răuvoitori: TR este povestea unui tip cu un căsoi de neam prost și care a dezvoltat o pasiune nesănătoasă pentru morți și morminte. Motiv pentru care o părăsește pe singura ființă feminină care îl iubește – copila asta nu e nici măcar adolescentă, nenorocitule! – și fuge în căutarea unei legendare împărătese japoneze care, se zvonește, ucide orice cu o singură atingere de mînă. Bine, te întrebi ca omul nedumerit: ce-o vrea […]

Mulți critici americani au lătrat nervoși ca un pekinez și cei mai dedicați cauzei au clăbuciferat de-a dreptul: “De-abia s-a murit în America de glonț! Nu era momentul potrivit să lansezi un film despre un pistolar răzbunător!”. Pe logica asta strîmbă și tîmpă, filmele cu arme ar trebui interzise permanent în SUA. Pare mai ușor decît să interzici ceva cu adevărat sinistru, cum ar fi mitralierele de asalt pentru orice Gîgă de pe stradă. Sînt ferm convins că există cel […]

Dacă You Were Never Really Here de azi are o calitate care iese în evidență de la bun început, asta e versatilitatea. Pașii de pe covorul roșu de la Cannes i-au adus regizoarei Lynne Ramsay premiul pentru cel mai bun scenariu, lui Joaquin Phoenix titlul de cel mai bun actor, asta în timp ce filmul continuă să fie o colecție de bășini cu pretenții artistice. Joe este un ciudat pletos bărbos care adoră să salveze minore cu ciocanul său. Rușine […]

Hollywood-ul suferă de lipsa de importanță. După ani de zile în care soluția imorală și uneori profund idioată a blockbuster-elor pline de explozii și goale de idei i-a lăsat cu buzunarele pline, dar la periferia relevanței, iată-i acum dornici să lase în urmă centura  politicii și să revină în centrul ei. Între cetatea filmului și Casa Albă s-a lăsat o cortină de fier dublată, probabil, de un zid mai impunător decît ăla care ar trebui să țină mexicanii departe de […]

Acum aproape 40 de ani, legiunile de orci ai minții mărșăluiau prin orașele americane, furioși că Life of Brian era o blasfemie, deși ei, personal, n-aveau habar cum e de fapt filmul. Timpul a trecut, orcii au dispărut, Sauronii lor s-au acoperit de ridicol și de uitare. Umanitatea a urmat procesul evoluției. Sau așa a crezut ea. Pentru că, din cavernele lipsite de lumina inteligenței, necromanii și cro-magnonii s-au ridicat în monturi și au declamat, întru bucuria troglodiților din toată […]

Fiecare război în care Statele Unite au jucat un rol principal are Olimpul lui de mitologie cinematografică. Și, dacă Unchiul Sam n-a jucat rolul principal, atunci prima grijă a mitologiei e să precizeze fix contrariul. Războaiele mondiale au umplut Hollywood-ul cu Mahabharate și Ramayane atît de numeroase că nu ți-ar ajunge nici măcar 1001 de nopți să le vezi de la un cap la altul. În plus, cel puțin jumătate nu merită o asemenea risipă de timp, fiind mai mult […]

Puține lucruri garantează forța și excelența unei satire așa cum o fac încercările unei regim opresiv de a o suprima. Filmul lui Iannucci a fost interzis în Rusia, Azerbaidjan și Kazahstan, bastioane ale democrației supreme precum sovietul. Și acum urmează partea mișto: în Belarusul lui Lukașenko, el continuă să ruleze bine-mersi. În caz că ați uitat, Belarusul lui Lukașenko e țara aia în care un ciung a fost arestat pe motiv că a aplaudat la un miting contra Puterii. Prin […]

Nu mai poți să-l iei în serios pe Liam Neeson. Adică, na, dacă ești față în față cu pumnii ăia de fost pugilist, brusc realizezi că degeaba are moșul 65 de ani, pare destul de capabil să te îndoaie cu bătaia. Mai ales pentru că el continuă să tragă la sală în timp ce tu ai făcut întindere la Pokemon Go. Dar revin: indiferent ce mușchi și ce mutră fioroasă mai arborează Neeson în zilele lui bune, pur și simplu […]

James Franco se străduiește să-și șlefuiască talentul de regizor de peste zece ani. Ba, judecînd după unele scene, uneori se căznește de-a dreptul. Din fericire, un asemenea efort titanic nu rămîne nerecompensat, dovadă că și în film, ca peste tot în lume, munca înnobilează. Dovada vie? Filmul de azi care, fără să exagerez prea mult, îl recomandă pe Franco drept un regizor admirabil de mediocru. “Dar cum se poate?????”, probabil că se întreabă cineva citind paragraful de mai sus. “Vai, […]

Fetița Maria îi este furată tatălui ei, Tudor, în Parcul Rond. Soția lui Tudor, Cristina, îl ia pe celălalt copil, pe Ilie, și pleacă la părinții ei, la Constanța. După 47 de zile în care o caută singur pe Maria, Tudor cade la fandacsie. Sfârșit. Aproape sfârșit, pentru că acum intervenim noi, spectatorii filmului, să-i explicăm regizorului Constantin Popescu ce e aia o analiză SWOT: jocul actorilor (S), lipsa de ipoteze a poliției (W), personaje din exact aceeași lume ca […]

Salut, sînt Antonio Banderas și joc în acest film! Uită-te la mine cum merg cu pantofii mei speciali printr-o fabrică dezafectată! Și mă uit afectat la cameră! Și, dacă ai răbdare cam cît trei ardeleni păcăliți să practice yoga, mă vei vedea și trăgînd cu pistolul! E fascinant, nu? Băi, nu. E o tristețe monumentală care te face să te gîndești cît de prăjiți, arși, copți sau pur și simplu disperați după bani trebuie să fi fost John Malkovich, Adrien […]

Grea dilemă, începutul ăsta. Să trec elegant, fără să amintesc nimic despre originalul din ’95? Nu se poate. Să-l amintesc, dar să-mi spun părerea personală – și anume că e un film mediocru spre prost, pe care azi nu l-ar mai vedea nimeni fără o doză mortală de nostalgie? Nici asta nu se poate. Sinuciderea i-a adus lui Robin Williams aura de martir în mentalul colectiv și sinceritatea nu-și mai are loc în jurul operei magna. Deși ăsta e adevărul: […]

romania100
Editoriale
  • O dublă înmormîntare

    22 mai 2018

    Înainte s-o cotească de-a bușilea spre infern printr-un tub de ciment folosit la canalele de irigații din pustiul libian, Muammar Gaddafi, observînd că trădarea trăiește în concubinaj cu ofițerii din […]

  • Evreunul contra Israel?

    22 mai 2018

    Ca dovadă că prostia nu e monopol PSD, șeful PNL a făcut o plîngere penală pe adresa Torei iudaice, acolo unde legea talionului, a ochiului scos și a dintelui spart […]

  • Când Dragnea și Orban se joacă de-a Messi

    22 mai 2018

    Liviu Dragnea a luat politica externă pe cont propriu. Nu i-a cerut-o nimeni, nu exista nici o presiune, aproape că nu aveam ceva numit ”politică externă”. Și-atunci, în infinita-i înțelepciune […]

  • Convertirea pescarilor

    15 mai 2018

    Duhnea Ierusalimul ca o străveche bute, Imperiul avea platfus și nu primea nici vești și cum dădeam cu vîrșa prin bălțile stătute, de mila Lui ne-am transformat în pești.   […]

  • Iohannis la numărătoarea morților

    15 mai 2018

    “A fost nevoie să moară oameni ca această demisie să se producă”, zicea Klaus Iohannis, în noiembrie 2015, cînd norocul său politic incendia clubul Colectiv și îi aducea pe tavă […]