Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Cel mai cunoscut asasin al său, rămas nepedepsit pînă în ziua de azi, e un englez. Bram Stoker a folosit un moment de neatenţie şi un ţăruş pe care i l-a bătut în piept, prin coşciug, cu un ciocan de lemn. În cele cinci secole şi ceva, pe Dracula l-au ucis mulţi. Cronicarii au făcut-o în felul lor, folclorul a apelat la metodele lui.  Doina, balada, legenda, lama ascuţită a istoriei, dar mai ales securea ruginită a trădării au contribuit […]

George Ucenescu a lăsat o însemnare pe unul din manuscrisele sale, care se găseşte la Academie, în care povesteşte cum a luat naştere imnul „Deşteaptă-te, române“. Transcriu o parte din această poveste folosindu-mă de volumul lui Vasile Oltean, Imnul naţional „Deşteaptă-te, române“, scurt istoric, apărut în 2001 la Editura Phoenix din Braşov:  „Poetul Andrei Mureşianu, ca rudenie cu Parohul Vonifatie Pitiş, venea vara des la grădinile parohului pentru aer şi pentru ceraşe. Sosind furiosul an 1848, poetul căuta o melodie […]

Nu trebuia să fiu chiar Ostap Bender, acel maestru al combinaţiilor inventat de scriitorii sovietici Ilf şi Petrov, pentru a face rost de bani în perioada comunistă, dar ceva-ceva din talentul lui îţi era necesar pentru a te descurca. Eu citisem romanele celor doi ruşi (Douăsprezece scaune şi Viţelul de aur), dar nu mă ducea mintea la nici o combinaţie care să-mi aducă bani. Valeriu Pantazi, care cunoştea mecanismele economice comuniste mai bine decît mine, se descurca fără mari probleme. […]

Mă înnebunesc după ONG-urile care vor să le scape pe românce de amarul lor conjugal şi de imaginea lor de obiecte de consum la bucătărie, în pat şi pe unde se nimereşte. Pentru asta însă, aşa cum într-o poză răposatului Sartre i-a fost cenzurată pipa din gură, ca să nu îndemne postum la fumat, ar trebui ca şi în literatură să se recurgă la o cenzură pe gustul feministelor.  Ca să lichidăm prejudecata că locul femeii e la cratiţă, ar […]

B.U.G. Mafia este, la sfîrşitul anilor 2000, un concept confuz. Cei trei membri ai trupei care a rămas în istorie pe zidurile din beton ale blocurilor comuniste (şi care astăzi sunt şterse odată cu reabilitarea termică) arată bizar într-o perioadă cînt hip-hopul românesc a devenit al clasei de mijloc. Tataee, Caddy şi Uzzi n-au făcut niciodată acel pas înainte. Borfaşii lor tind să plece din cartiere şi ajung fie în Spania, fie în Centrul Vechi. Nu mai face nimeni pe […]

Maia Morgenstern poartă o pălărie de hipster de gală, o rochie veselă, uşor turbată (în care desluşesc două-trei nuanţe de lila) şi o extravagantă pereche de aripi negre. Care, în loc să-i crească firesc, pe omoplaţi, se iţesc, tulburător, dintre sîni. E atît de bizar, caraghios şi inexplicabil, încît simţim imediat că e vorba despre artă. „Este dans, este teatru, este film“, ne avertizează marea noastră actriţă în acest fistichiu clip de promovare al unei experienţe unice, marketată drept cel […]

Luni, Tomescu triumph cu nişte capricii. Oedip rece. Regia lui Caramitru, joi seară. Vineri seară, în Camerata Salzburg, la unşpe noaptea, Isabelle Faust cu vioară atacă Mendelssohn-Bartholdy. Faust fierbinte, senzual. Sîmbătă seară. Am dat Magifique, am dat orchestra din Liverpool pentru Brunello şi Odusia lui.  Nu vă închipuiţi cît de frustrat m-am aflat la Sala Radio. Ce caut acolo pentru Odusia, ce-o fi Odusia? Şi deodată Brunello îşi ia violoncelul între picioare şi ne plimbă pe malurile Mediteranei. El era, eu eram Ulise cel călător, Odusia […]

Îmi face mare plăcere să vă prezint în episodul de astăzi o cunoștință mai veche: charismatica Mary-Louise Parker aka Nancy Botwin din Agrestic, sudul Californiei, o prăjiturică sexy de vreo 40 și ceva de ani care, după ce rămîne fără soț în urma unui perfid atac de cord, își găsește brusc vocația de dealer de marijuana. Jenji Kohan a spart piața TV acum șase ani cu un show creativ, provocator, scris inteligent, cu dialoguri strălucitoare, de un umor spumos: Weeds, saga familiei conduse de […]

Roman istoric şi nu tocmai, fiindcă o parte dintre personaje sînt inventate de autor, Quo vadis a făcut din Sienkiewicz cel de-al şaselea laureat al Premiului Nobel „pentru meritele sale excepţionale ca scriitor epic”. Cartea a avut un succes uriaş imediat după apariţie, mai întîi în Europa, apoi peste ocean. A fost tradusă în mai mult de 50 de limbi ale lumii, inclusiv în japoneză şi arabă. Prima traducere în româneşte a apărut în 1909, la Editura Alacalay.  Quo vadis a fost […]

Dacă mă întreabă un cineva „Ce regizor ai recomanda pentru o seară în care vrei să vezi un film bun, digerabil și nu foarte necomercial?”, aș încerca să-l vînd fără nici o reținere pe Danny Boyle. Pe lîngă binecunoscutele lui Trainspotting, Slumdog Millionaire și 28 Days later, care au cam prins toate 3 statutul de filme-cult, britanicul mai are cîteva pelicule care, deși sînt perfect ok, fie au căzut în umbra celorlalte, fie n-au avut parte la vremea lor de […]

Regele Solomon înţeleptul hotărăşte în pietatea sa filială faţă de tatăl lui, regele David, să se scrie o istorie a faptelor şi întîmplărilor neasemuitului David. O istorie care să pună capăt tuturor contrazicerilor şi zvonurilor neîntemeiate despre viaţa măritului rege poet, iubitor de Dumnezeu şi ajutat de El, într-ale sale. În înţelepciunea lui, regele Solomon dă ordin să se înfiinţeze o comisie care să ia la cercetat izvoarele scrise şi nescrise despre făcătorul de bine David.  Cel căruia i se […]

De fiecare dată cînd te uiți la o comedie romantică, după ce o termini, te simți vinovat și murdar. Te duci și faci un duș lung, că ți-e silă de tine și zici că n-o să mai faci, că te lași de rahturi de-astea și că n-o să te mai uiți în veci vecilor la un film pe parcursul căruia simți cum creierul face economie de oxigen. Și-apoi, peste ceva timp, vine o zi de plictiseală maximă sau vreun cineva […]

E o poveste 100% adevărată. E un şir de evenimente care rivalizează lejer cu imaginaţia lui Kafka. E ciudat, năucitor, nemilos şi aiuritor. E singurul film în care Alfred Hitchcock binevoieşte să vorbească direct publicului. Gata, introducerea lungă, sărăcia omului. Motor, acţiune! Viaţa lui Manny Balestrero (Henry Fonda) era pe cît de fericită şi banală şi-ar fi dorit-o un bărbat în anii ’50 (şi n-o zic la mişto; Mondialele de la Berlin şi Tokyo ’45 abia trecuseră, americanii chiar iubeau […]

Regizorii și producătorii – dar mai ales producătorii – mistifică minunata lume a filmului, încercând să facă din fiecare peliculă ceva aspirațional. Comisia de Analiză Cinematografică a redacției noastre a luat la puricat câteva dintre filmele și serialele celebre din ultimii 50-60 de ani și vă propune o listă revizuită de titluri, ceva mai puțin ambițioase, mai cu picioarele pe pământ. Noi credem că filmele ar trebui să-și propună mai puțin, să fie mai apropiate de posibilitățâile telespectatorilor, să nu […]

Primul roman al lui Thomas Mann, cel care i-a adus Premiul Nobel, n-o fi avînd profunzimile din Muntele magic, nici stranietatea din Doctor Faustus şi nici amploarea copleşitoare din Iosif şi fraţii săi. Are în schimb o rotunjime artistică fără cusur şi acel ceva misterios care dă viaţă unei cărţi. Există cărţi perfect scrise, dar moarte încă din ziua apariţiei. În Casa Buddenbrook, această istorie a unei familii din înalta burghezie germană, duhul povestirii, despre care vorbeşte Thomas Mann în Muntele magic, nu-l părăseşte pe autor […]

Fript după femei, bani şi onoruri, Mateiu Caragiale a tot tras nădejde într-o căsătorie avantajoasă care să-l scoată din perpetua lui strîmtorare. Tînăr, alerga prin Bucureşti, şi după domnişoare cu rang şi zestre, şi după cocote.  Cele dintîi îl refuzau, ca pe un coate-goale ce era. Cocotele îl scuturau de gologani, apoi îi dădeau papucii. Mateiu îşi băgase în cap că e de spiţă nobilă şi nu ieşea pe stradă decît încliftat (cu papion, adicătelea) şi cu haine boieroase, să […]

 ♦ Cred că Şăfului i se potrivesc ca o mănuşă vorbele nemuritoare ale lui Musil: „Am o cultură frumoasă, dar vastă“. Ar trebui să-i sugereze cineva să şi-o restrîngă. Dar cine? Lăzăroiu? El de-abia şi-o restrînge pe-a lui. Roberta Anastase? Din solidaritate cu Şăfu’, a vrut să citească Levantul şi-l ţine în şpagat, la pagina 8, pe noptieră, de şase luni, iar De ce iubim femeile a dat-o Elenei Udrea. Valeriu Tabără? El a trecut de mic din cultură în agricultură. […]

Un fost corespondent de presă al unui ziar britanic scrie un roman după ce s-a întors întreg din Afganistan. Un roman de război*, obviously. Şi speră să cîştige o groază de bani de pe urma lui. Ca să fie sigur, îi face pe americani tîmpiţi şi superficiali, iar războiul din cartea lui e pornit de americani împotriva Europei. El, propriu-zis, nu e antiamerican, dar dacă subiectul aduce bani îl scrie şi izbuteşte să-l vîndă unei edituri celebre. Şi aşteptînd Adam […]

În octombrie 1474, Radu cel Frumos goneşte dinspre Teleajen spre Giurgiu urmărit de rîsetele moldovenilor şi de cîteva săgeţi trase într-o doară. Avîndu-l de partea lui pe Ştefan cel Mare, Laiotă Basarab atacă iar armata ardeleană a lui Bathory şi se mulţumeşte cu atît, fiindcă victoria o obţin adversarii.  Este o înfrîngere foarte preţioasă pentru Laiotă, pentru că Ţepeluş nu poate lua tronul cu ajutorul ei. Patru regimente de ieniceri, conduse de Radu cel Frumos, năvălesc în Valahia şi îi […]

Cum spuneam, în primăvara lui ‘71 eram un om fericit: publicasem o povestire şi predasem la Editura Cartea Românească un volum de povestiri, care, pentru ca totul să fie perfect, îi plăcuse Getei Dimisianu, redactorul cărţii. Nu exista, cel puţin în momentul acela, nici un motiv să nu debutez în, hai să zicem, maximum un an.  Spre vară, cînd a început sesiunea, m-am hotărît să renunţ la facultate. Ca absolvent de institut pedagogic nu puteam fi decît profesor în învăţămîntul […]

bt
romania100

Editoriale
  • Un președinte de clasa a treia

    23 aprilie 2019

    Două premii ca două palme transoceanice s-au abătut zilele trecute asupra obrajilor lui Iulius Filip, aflat în agonie într-un spital din Statele Unite. Aidoma hoțului cinstit care, după ce vinde […]

  • Patimile după DNA

    23 aprilie 2019

    2.807 magistrați, adică 1.962 de judecători și 845 de procurori, au avut sau au dosare la DNA. Dintr-un total de cam 6.900 de magistrați, instalați în instanțele și parchetele României, […]

  • Anticomunismul și antisecurismul

    23 aprilie 2019

    Augustin Lazăr era anticomunist printr-o stranie contaminare. A fost iradiat cu anticomunism. Pentru că Augustin Lazăr lupta cu Dragnea-PSD, și se știe foarte bine că Dragnea-PSD e comunism – Ciuma […]

  • Sărutul dat leprosului

    16 aprilie 2019

    Cînd comuniștii au descoperit în arhivele Siguranței burgheze că eroul atîrnat pe sfîrcul sirenei de la Atelierele Grivița era un jalnic informator răsărit din flegmele clasei muncitoare ca Afrodita din […]

  • Dacă Lazăr nu e, nimic nu e

    16 aprilie 2019

    Augustin Lazăr cară în spinare ranița securiștilor, aia de care Turcescu pretindea că se lepădase, și în care zac, împachetate în polietilenă, duhorile unei tinereți dedicate carierei. Dar, cîtă vreme […]

romania100