Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Eco nu credea că va scrie vreodată un roman*. Era convins că îi lipseşte talentul pentru o asemenea întreprindere. Asta pînă în ziua în care o prietenă care lucra la o mică editură i-a cerut să scrie o povestire poliţistă, iar el i-a spus că dacă ar scrie un roman poliţist, acel roman ar avea peste 500 de pagini şi acţiunea s-ar petrece într-o mănăstire medievală.  Prietena i-a răspuns că ea nu se ocupă de maculatură nevandabilă. Iritat, semioticianul se […]

Cel mai sfînt domnitor al Moldovei s-a născut din încrucişarea lui Bogdan al II-lea cu o stacană de Cotnari, ţinută strîns între picioare de o copilă care a rămas necunoscută, dar şi grea. Bogdan al II-lea a fost fiul din flori sau chiar fratele lui Alexandru cel Bun. Greu de spus exact ce, mai ales din cauza Cotnariului.  Bogdan a fost ucis de Petru Aron, fiul oficial al lui Alexandru cel Bun, adică de fratele sau de nepotul său. În […]

Sîmbăta trecută, 24 septembrie, am văzut pe canalul National Geographic un film documentar despre cum a jefuit Germania nazistă patrimoniul artistic al ţărilor ocupate. Dacă în Polonia n-au avut nici un scrupul, în Franţa, cel puţin la început, n-au confiscat decît bunurile evreilor fugiţi din calea lor sau ale celor deportaţi.  Pînă în ziua de azi sînt căutate, chiar dacă mare parte au fost recuperate, obiectele de artă dispărute în perioada aceea. Filmul mi-a adus aminte de o întîmplare pe […]

Eram, aşadar, într-o după-amiază oarecare de la începutul verii anului 1971, pe un culoar cu multe uşi, la etajul trei al unei vile somptuoase de pe bulevardul Ana Ipătescu: acolo era redacţia revistei Luceafărul, în care îmi publicasem prima povestire intitulată Ploi calde pe umerii noştri. Un titlu de căcat, trebuie s-o recunosc, dar asta n-are nici o importanţă. Important e că, chiar dacă publicasem numai o povestire, eram scriitor. În fine, un scriitor începător, dar, totuşi, scriitor. Eram acolo […]

În afară de Traian Băsescu, de­spre care ştim că citeşte o carte, aşadar nu mai insistăm, s-au mai ocupat cu aşa ceva diverse capete încoronate, anumiţi preşedinţi şi chiar unii prim-miniştri. Evident, nu cu aceleaşi rezultate ca preşedintele României. În familia regală a României cititul, inclusiv de literatură, făcea parte din fişa postului.  Mai mult, regina Elisabeta scria ea însăşi, sub pseudonimul Carmen Sylva. Regele Carol I a lăsat memorii care se citesc şi azi. Regina Maria e autoarea unui […]

Au trecut vreo 20 de ani de cînd Lenny Kravitz a intrat în muzica pop ca un piercing în sfîrc. E drept, mai întîi a intrat în Lisa Bonet, după ce a cunoscut-o în back­stage-ul unui concert New Edition. El un rastafari caramelizat new­yorkez anonim (numele de familie spunea ceva, dar nu destul), ea celebru om de TV. Deşi casele de discuri i-au zis, la început, că „nu e negru destul“, e clar că Lisa a fost de altă părere, la fel […]

Iniţial, Drive era un un bolid fast and furious cu Hugh Jackman la volan şi Neil Marshall (Doomsday, Centurion) la butoane. Destinaţia: bullshit. Cînd Ryan Gosling, unul dintre cei mai talentaţi actori ai generaţiei sale, l-a înlocuit pe cel mai afon australian de la Hollywood, i s-a permis, conform contractului, să aleagă regizorul. Gosling a zis Refn, iar Marshall s-a dus la culcare, acolo unde-i este locul.  Era clar că filmul – care a rămas unul de gen, depăşind însă […]

Sâmbătă seară, în penultima zi a Festivalului „George Enescu“, o mulţime compactă de melomani aştepta în faţa Sălii Palatului să intre la Simfonia a noua a lui Mahler. Orchestra Naţională a Franţei, numită probabil de cronicari şi orchestra cocoşului galic, cânta în deplasare, condusă de la centru de un dirijor italian, altul decât Pierluigi Colina. M-am băgat şi eu printre pensionarii îmbrăcaţi cu sacouri colorate şi tinerii cu frizuri interbelice şi am înaintat lent în spatele unui cuplu de corporatiste […]

Nici atunci cînd vedea şi putea scrie cu mîna lui, Borges nu s-a încurcat cu ticluirea vreunui roman. Acest gen nu intra în calculele lui artistice. A rămas toată viaţa credincios povestirii. Argentinianul care nu se simţea bine decît în bibliotecă şi în cafenelele unde-şi întîlnea prietenii literari a ştiut, înainte de a orbi, că îşi va trăi orbirea fără să sufere şi fără a deveni o povară pentru alţii. Înzestrat cu o memorie uluitoare, a continuat să trăiască printre […]

De vreo zece ani și 18 sezoane, niște americani isterici se fugăresc unii pe alții dintr-o țară într-alta pentru premiul de un milion de dolari de la The Amazing Race, un fel de concurs de orientare turistică la scară mondială combinat cu jocul Nu te supăra, frate!. Pe scurt, formatul acestui reality-show, oarecum derivat din ideea lui Jules Verne din "Ocolul Pămîntului în 80 de zile", pare interesant: cursa începe cu 11 echipe a cîte doi parteneri între care există o relație […]

Cu cîtă artă şi-a distrus viaţa! Cît de inspirat a fost în refuzul lui de a deveni un poet care le ia banii burghezilor amatori de literatură! Şi cum nu i-a păsat lui niciodată ce impresie face dacă apare beat la o întrunire unde trebuia să citească din versurile lui! Edgar Allan Poe ştia cît îi poate pielea ca scriitor, dar avea o nebunie lucidă, autodistructivă, care-l făcea să nu dea două parale pe gloria literară şi pe viaţa lui […]

Din prostie sau dintr-o rusofobie tembelă, o capodoperă, Armata de cavalerie a lui I. Babel, n-a fost reeditată în România după 1989. Babel a fost omorît pe vremea lui Stalin. Ăsta nu e un merit literar, ci o pierdere pentru literatură.  După moartea dubioasă a lui Maxim Gorki, Babel era convins că în scurt timp îi va veni şi lui rîndul. Aşa s-a şi întîmplat, doar că fostului protejat al lui Gorki nu i s-a tras moartea de la literatură, ci din […]

Ajunsese cel mai cunoscut american al vremii sale. La bătrîneţe, cînd apărea în public, lumea se îngrămădea să-l vadă, dar, mai ales, să-l audă. A fost tipograf, pilot de vapor pe Mississippi, a căutat argint în Nevada. Era ateu, dar asta nu l-a împiedicat să-i fie credincios pînă la moarte soţiei sale. Şi-a pierdut toate economiile în falimentul unei bănci, ceea ce i-a sporit părerea proastă despre bancheri. În ultimii săi ani de viaţă devenise depresiv, dar fără să-şi piardă […]

Fac parte din oamenii ăia într-atît de grei de cap încît, ca să-i explici o formulă matematică mai complicată decît ecuațiile de gradul doi sau un concept filosofic ceva mai nuanțat, trebuie să folosești o anecdotă/parabolă sau scenetă cu păpuși de mînă. Am înțeles vag cîte ceva despre mecanica cuantică cu „pisica lui Schrodinger”, am înțeles relativitatea prin butada lui Einstein cu plita și femeia frumoasă, iar reîncarnarea am înțeles-o cu „Ziua Cîrtiței”. Prima oară cînd l-am văzut (ca tot […]

În loc să-ţi baţi capul cu întrebarea dacă eşti vinovat de ceva, cînd ţi se aduce o acuzare, nu mai bine e să-ţi accepţi vinovăţia şi să laşi lucrurile să meargă înainte? Păi, nu! o să spuneţi. Cam aşa e, dar atunci cînd tribunalul e peste tot, îndeobşte prin podurile caselor, dar nicăieri anume, ar trebui să înţelegi că n-ai cum să cîştigi Procesul. Şi cu cît eşti mai insistent, cu atît îi grăbeşti desfăşurarea, ceea ce nu poate fi […]

 ♦ America! Ce ţară! Ţara tuturor posibilităţilor! Toţi cei care în patria lor erau nişte ciumeţi au imigrat aici şi s-au realizat pe deplin: neamţul Heinz, cel care a inventat ketchup-ul, Levi Strauss, care a dus blugii pe cele mai înalte culmi, William E. Boeing, care a lansat avioanele cu acelaşi nume, Monica Columbeanu Gabor, care a rămas gravidă cu un chinez, toţi şi-au realizat visele în America. Pînă şi străbunicul meu, Ilarie, care a emigrat acolo în 1921 şi despre […]

Un roman poliţist travestit într-o poveste de dragoste cu năbădăi, sau mai degrabă o istorie de dragoste camuflată într-o anchetă poliţistă? Cred că nici Kadare nu e sigur*. Ultimul lui roman mai conţine şi întîmplări din Albania contemporană – demonstraţii cu bătăi între poliţie şi manifestanţi, decesul a două regine albaneze şi trimiteri la viaţa din hotelurile de lux din capitalele europene, inclusiv din Tirana.  Totul e enigmatic, totul e într-o permanentă schimbare, iar personajul care revine permanent în roman […]

Cel mai cunoscut asasin al său, rămas nepedepsit pînă în ziua de azi, e un englez. Bram Stoker a folosit un moment de neatenţie şi un ţăruş pe care i l-a bătut în piept, prin coşciug, cu un ciocan de lemn. În cele cinci secole şi ceva, pe Dracula l-au ucis mulţi. Cronicarii au făcut-o în felul lor, folclorul a apelat la metodele lui.  Doina, balada, legenda, lama ascuţită a istoriei, dar mai ales securea ruginită a trădării au contribuit […]

George Ucenescu a lăsat o însemnare pe unul din manuscrisele sale, care se găseşte la Academie, în care povesteşte cum a luat naştere imnul „Deşteaptă-te, române“. Transcriu o parte din această poveste folosindu-mă de volumul lui Vasile Oltean, Imnul naţional „Deşteaptă-te, române“, scurt istoric, apărut în 2001 la Editura Phoenix din Braşov:  „Poetul Andrei Mureşianu, ca rudenie cu Parohul Vonifatie Pitiş, venea vara des la grădinile parohului pentru aer şi pentru ceraşe. Sosind furiosul an 1848, poetul căuta o melodie […]

Nu trebuia să fiu chiar Ostap Bender, acel maestru al combinaţiilor inventat de scriitorii sovietici Ilf şi Petrov, pentru a face rost de bani în perioada comunistă, dar ceva-ceva din talentul lui îţi era necesar pentru a te descurca. Eu citisem romanele celor doi ruşi (Douăsprezece scaune şi Viţelul de aur), dar nu mă ducea mintea la nici o combinaţie care să-mi aducă bani. Valeriu Pantazi, care cunoştea mecanismele economice comuniste mai bine decît mine, se descurca fără mari probleme. […]

bt
romania100

Editoriale
  • Cum a inventat mama lui Liviu Dragnea la ea în sat capotul, umbrela și bulzul geto-dac

    21 mai 2019

    Liviu Dragnea i-a smuls lui Petre Daea ciosvîrta oii de la gură, jucîndu-se cu ministrul Agriculturii de-a Don Quijote. Se vede însă că elevul Dragnea Liviu n-a aprofundat romanul cu […]

  • Să rezolvăm Securitatea!

    21 mai 2019

    Președintele României, Traian Băsescu, a fost securist (sînt documente). Premierul României, Radu Vasile, a fost informator al Securității (a recunoscut-o public fostul președinte Emil Constantinescu). Premierul Theodor Stolojan a lucrat […]

  • Despre ce vorbim?

    21 mai 2019

    Taximetriștii sunt pesediști, la asta se rezumă scandalul Uber. La fel ca pesediștii, ei nu au respect pentru reguli. Sunt mitocani, fac prețuri, conduc mașini mizerabile, la fel cum Liviu […]

  • Sasus captivus

    14 mai 2019

    Dacă C.T. Popescu și Emil Hurezeanu ar fi trăit pe vremea summit-ului de la Maglavit, cînd un cioban mut a purtat convorbiri rodnice cu Dumnezeu, n-am nici o îndoială că […]

  • Mahmurul și-a făcut datoria

    14 mai 2019

    Din denunțurile scoțienilor Walker, Ballantine și Chivas, care au continuat să colaboreze cu ofițerul Traian Băsescu și după ce acesta s-a repatriat de la Anvers, se înțelege că fostul președinte […]

romania100