Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

O carte despre România care s-ar putea să-i fi scăpat președintelui Băsescu. O semnalez consilierului care-i povestește o dată pe lună cîte un vers din Levantul. A scris-o în 1938 un englez*, care pe deasupra era un sir, după o călătorie de patru săptămîni prin România Mare, cu un an înainte.  În general, e de bine, totuși englezul are cîteva scăderi și omisiuni regretabile: se exprimă suspect de favorabil despre casa regală a României și despre educația primită de viitorul […]

În întunecatul Ev Mediu nu se orbecăia mult. Oamenii mureau cît ai zice „gripă“, „apendicită“ sau „abces la măsea“. Ideea de bază era să fii precoce, să te bucuri de viață încă din primele ei minute, să faci ce ai de făcut pînă dă peste tine primul tetanos. Un tînăr sîngeros ca Vlad avea și mai puține motive să spere în longevitate. Așa că, de mic, Țepeș s-a grăbit să bifeze lista cu obsesii personale. Vorbim aici de toate reali­zările […]

(Citeşte episodul anterior) Florin Amzoiu era unul dintre derbedeii de pe Calea Moșilor, dar spre deosebire de ei scria poezie. Altfel, era aproape la fel de derbedeu ca orice derbedeu de cartier: juca barbut pe un maidan de pe intrarea Cenușăresei, care dădea de pe Moșilor în strada Ion Maiorescu, iar sîmbătă seara se ducea să danseze la Casa de Cultură amenajată în fostul cinematograf Splendid.  Dansa, bea lichior de portocale, se îmbăta și, dacă era cazul, nu se dădea […]

Cu mici excepții (Arghezi în Cimitirul Buna Vestire), organele sexuale (umane) nu au intrat în atenția scriitorilor români. În perioada comunistă nici măcar nu se mai punea problema să descrii un penis sau un vagin. Literatura comunistă era asexuată, copiii nu se făceau așa cum se fac de cînd lumea, mai curînd îi aducea barza…  După ’90, lucrurile nu s-au îndreptat decît odată cu apariția douămiiștilor și rolul principal pentru această abordare a revenit în mod special poetelor. Așa că […]

În timp ce premierul Boc spune că ar fi reușit să ia Bac-ul de anul ăsta, dar fără să intre în detalii – cu fițuici, cu mobilul? –, guvernatorul Isărescu le-a plîns de milă candidaților. „De la cine să învețe și ei?“ N-au modele, fiindcă societatea românească a scos în față cîteva cohorte de mitomani care au dat lovitura în tranziție. Guvernatorul n-are dreptate. Liceenii, luați cu alte alea, au lipsit și de la lecția cu mitomania cu care ar […]

Încă un episod din istorie amoroasă și vag secretă a literaturii române. Bătrînul Micle, soțul Veronicăi, credea că zvonurile despre aventurile tinerei sale neveste erau calomnii ordinare. Nu erau. La Iași vuia tîrgul despre amorul ei cu Eminescu, iar Titu Maiorescu încerca s-o readucă pe calea virtuții conjugale. Criticul nu uitase că juna Veronică depusese mărturie împotriva lui într-un proces în care era acuzat de imoralitate. Eminescu se înfurie și-i scrie de la București Momoțelei sale că Maiorescu ar face […]

 ♦ Cu toată marea simpatie pe care i-o port, trebuie să-l contrazic pe colegul meu de rubrică, Mardale, care într-un desen de săptămîna trecută zicea că sexul oral e ca mersul pe bicicletă: nu se uită. Eu urmăresc de cîteva zile un serial pe Discovery World cu niște papuașe tinere și zveltuțe din jungla Noii Guinee. Ele, săracele, n-au văzut în viața lor o bicicletă, ceea ce nu le împiedecă.  ♦ Nu niște sentimente antimonarhice l-au oprit pe președintele Băsescu să meargă […]

Chuck Palahniuk, Pygmy, Editura Polirom, 2011. Niște teroriști de stînga, dintr-o țară neprecizată, dar cît se poate de totalitară, au primit misiunea să distrugă America pe dinăuntru. Drept care se infiltrează în niște familii de americani obișnuiți pentru a-i desființa și pe ei, și pe toți ceilalți. Printre cei infiltrați, Pygmy, 13 ani, comunist priapic, engleză precară, se pune multilateral pe treabă. Pînă la un punct. Lars Kepler, Sub hipnoză, Editura Trei, 2011. Cel mai tare autor de romane polițiste de […]

Pariez că cei care nu-l înghit pe Mircea Cărtărescu îi vor sări la jugulara literară după Zen*. Mai ales că pe unii îi face de doi de bani în această tranșă a jurnalului său, în care cine vrea să știe ce-a mai făcut autorul Orbitorului în ultimii opt ani, fără ultimul, va descoperi un Cărtărescu exasperat și alarmat tot timpul de cîte ceva. La fel de narcisist ca și în celelalte volume ale jurnalului, M.C. își recunoaște însă aici obsesii pe care scriitorii […]

Marele avantaj al Evului Mediu era că, trăind în el, îți puteai împlini visele. De obicei, visele erau legate de uciderea în chinuri a dușmanilor, a familiilor lor și a cunoscuților familiilor lor. Practic, se visa la fel ca azi. Atît că în zilele noastre oamenii sînt mai mult duși cu vorba, după cum stau mărturie țepele din Piața Victoriei.  În 1431, în fortăreața Sighișoarei se naște Vlad Țepeș. Era un copil de greutate normală, patru kile două sute, dar […]

(Citeşte episodul anterior) Dacă stau și mă gîndesc bine, scrisesem destul de mult pînă să plec la armată. Începusem un ro­man, care se chema Iarnă înain­te de Cristos. L-am abandonat pe la pagina 120. Nu știam încă să scriu un roman. Am recuperat din el, totuși, cîteva povestiri. După ce l-am citit pe Robbe-Grillet, Gumele și În labirint, l-am imi­tat destul de bine într-o nouă încercare de roman, repede abandonat și acesta. Zace într-un do­sar, dar n-am curaj să-l recitesc. Se […]

„Sînt de multă vreme imun la atacurile la persoană la care mă expun, inevitabil, atît meseria de critic, cît și președinția USR. […] Ceea ce mă determină să scriu rîndurile de mai jos este faptul că nu mai e vorba doar de mine, ci de USR și de colegii mei din conducere. […]  Dincolo de inexactități și calomnii, atacurile au căpătat în ultimul timp caracterul unei campanii contra USR și sînt, din ce în ce mai des, alimentate de un […]

The Hangover Part II pleacă de la premisa (corectă) că oamenii nu învață nimic din greșelile lor. Scenariștii (de reținut că unul dintre ei, Craig Mazin, a lucrat la Scary Movie 3 și Scary Movie 4) dezvoltă însă imediat: nu numai că omul e un animal greșit și incorigibil, dar face exact aceleași tîmpenii, în exact aceeași ordine și gaș­că, cu fix același timing, de­­­mon­­­strînd că nu știam aproape ni­mic de­spre coincidențe. „Se întîmplă din nou“, anunță din cînd în cînd personajele familiar bezmetice de […]

Prin 1995, cînd Take That au închis taraba, industria muzicală trăia din boy band-uri create pe bandă rulantă. Era visul umed al oricărui producător: o trupă care se tunde la comandă și după membrii căreia suspină orice fată de liceu. După cum știe orice muzician devenit milionar, fetele de liceu nu îmbătrînesc niciodată, fiind, practic, singurul produs autoregenerabil din Univers și fără alt dușman natural decît Funeriu.  Zece ani mai tîrziu, după ce au constatat că, dintre ei, doar Robbie Williams […]

Neştiuta luptă a moldovenilor cu teutonii din anul 1414 e cel mai renumit dintre episoadele complet uitate ale acestei încleştări despre care nu s-a aflat nimic, niciodată.  Fără motiv, fără jenă şi fără oprire, oamenii începutului de secol XV au vorbit cu lux de amănunte pe acest subiect necunoscut, cel mai adesea noaptea în pat, cu nevestele, aşa născîndu-se legenda şi o mulţime de copii prematuri. Totuşi, ceva era la mijloc. Nu iese fum fără foc, iar fumul care ocupa […]

Nostalgiile Mirunei Bu­diş­teanu* pentru desfătări cromatice monumentale pot fi citite în cheia unei scări crescătoare, cu picioarele înfipte în ape neîncepute şi cu vîrful în flă­cări, gîdilînd eterul.  Dacă i-ai stivui virtual lucrările, sînt convins că dimensiunea simpatetică a scării ar concura înălţimea unei ca­te­drale gotice: o abisală ar­că cu stomah de leviatan sau chit, în care pluteşte ceva ca embrionul unui Iona ce îşi ispăşeşte penitenţa pe ape primordiale; un vas astral – clepsidră în mandorlă – mov, enigma­tic, […]

Băieţii şi fetele de fitze de pe Dorobanţi ar avea ce învăţa din moravurile româneşti revolute, cînd aventurile sexuale aveau loc sub acoperire, iar amantlîcurile, cu perdea. Tonul, în societate, se dădea de sus, ca şi azi, cu deosebirea că una era dacă Vodă avea amante – dreptul lui! – şi cu totul alta dacă boierii sau celebrităţile vremii îşi permiteau să calce strîmb. Zvonurile de atunci funcţionau ca tabloidele de azi.  Despre Cuza se spunea că şi-ar fi semnat […]

Cum spuneam într-o altă gazetă, în toamna anului 1970 eram un om „liber“, adică, mai bine zis, scăpasem de armată unde, un an şi jumătate, construisem socialismul pe şantierele Patriei. Ei bine, nu-l construisem chiar eu, cu mînuţele mele („Cu mînuţele-astea două / Construiesc o ţară nouă“, zicea o poezie din copilăria mea), eu îi faceam bine, dacă erau bolnavi, pe cei care chiar „edificau socialismul biruitor“, nişte amărîţi, care habar n-aveau că naţional-socialismul lui Ceauşescu s-ar fi prăbusit dacă […]

  Ce poate fi mai cretin decît o comedie* despre studenţi americani obsedaţi de sex, făcînd tot ce e supraomeneşte posibil ca să dea de sex? Păi, un astfel de film cu acţiunea într-o universitate-castel din Transilvania (Răzvan University, ha-ha), cu vam­pirismele de rigoare. Ca dovadă, Transylmania (se dau Căpşuni de Aur pentru titluri?) deţine recordul celor mai slabe încasări din istorie la lansare.   Povestea: în căutarea iubirii, un student îşi convinge gaşca să plece la studii într-o şcoală din România, unde, evident, […]

Încă se mai ţineau de cap Cristoiu şi Turcescu după zisele lui Traian Băsescu despre „trădarea“ prin abdicare a Regelui Mihai, cînd Andreea Pora a întors armele.  S-a dus la un post de televiziune, unde l-a făcut de mitocan pe preşedinte şi l-a sfătuit să prezinte scuze Regelui. Ca să nu creadă nimeni că i-a zis-o lui Băsescu la nervi, Andreea Pora a scris în 22 un editorial şi mai fără dus-întors: „Un cap în gura Majestăţii sale, Regele Mihai“. […]

bt
romania100

Editoriale
  • Un președinte de clasa a treia

    23 aprilie 2019

    Două premii ca două palme transoceanice s-au abătut zilele trecute asupra obrajilor lui Iulius Filip, aflat în agonie într-un spital din Statele Unite. Aidoma hoțului cinstit care, după ce vinde […]

  • Patimile după DNA

    23 aprilie 2019

    2.807 magistrați, adică 1.962 de judecători și 845 de procurori, au avut sau au dosare la DNA. Dintr-un total de cam 6.900 de magistrați, instalați în instanțele și parchetele României, […]

  • Anticomunismul și antisecurismul

    23 aprilie 2019

    Augustin Lazăr era anticomunist printr-o stranie contaminare. A fost iradiat cu anticomunism. Pentru că Augustin Lazăr lupta cu Dragnea-PSD, și se știe foarte bine că Dragnea-PSD e comunism – Ciuma […]

  • Sărutul dat leprosului

    16 aprilie 2019

    Cînd comuniștii au descoperit în arhivele Siguranței burgheze că eroul atîrnat pe sfîrcul sirenei de la Atelierele Grivița era un jalnic informator răsărit din flegmele clasei muncitoare ca Afrodita din […]

  • Dacă Lazăr nu e, nimic nu e

    16 aprilie 2019

    Augustin Lazăr cară în spinare ranița securiștilor, aia de care Turcescu pretindea că se lepădase, și în care zac, împachetate în polietilenă, duhorile unei tinereți dedicate carierei. Dar, cîtă vreme […]

romania100