Brașovul e un oraș în care nu doar cazarea e scumpă, ci pînăși serviciile de gazare au un preț ridicat. Astfel, omorîrea țînțarilor și insectelor ori serviciile de deratizare urmau să scoată din bugetul Primăriei aproape 25 de milioane de lei plus TVA, în timp ce alte 9,5 milioane se estima că vor fi plătite de către privați și persoane fizice, numai către o firmă, aleasă pe sprînceană de municipalitate.
Timp de o săptămînă, un milion din bani publici vor zbura în aerul din Brașov.
Luni, 8 septembrie, în Brașov a început punerea în practică, timp de o săptămînă, a serviciilor de deratizare și dezinfecție, servicii antamate încă din luna august. Mai exact, pe data de 7 august, Primăria condusă de George Scripcaru semnează un contract pentru serviciile în cauză, în valoare de 968.275 de lei plus TVA, cu SC Coral Impex din Ploiești, o firmă cu lipici la contractele puse la bătaie de autoritățile publice. La doar o zi după aceea, băieții deșteți din Primărie au o altă idee genială: concesionarea acestui serviciu public. Adică de ce să plătești punctual o sumă – și așa mare – cînd poți semna un contract-cadru, pe o sumă mult mai mare, în care să controlezi tot ce mișcă în materie de bani dați pe eliminarea țînțarilor, șoarecilor și goangelor din oraș?
Cu doar 34.452.468 lei plus TVA, sumă estimată de angajații Primăriei,
Brașovul urma să beneficieze de servicii de deratizare, dezinfecție, dezinsecție și tratamente fito-sanitare. Conform caietului de sarcini, deratizarea, dezinfecția și dezinsecția urmau să fie aplicate la tot ce înseamnă domeniu public în Brașov, aproximativ 9,3 milioane mp, formați din spații verzi, suprafețe carosabile, piețe, clădiri publice etc., în timp ce deratizarea urma să acopere aproape 600.000 mp, reprezentînd suprafața clădirilor publice. În plus, aproximativ 8.800 de arbori aflați pe domeniul public urmau să beneficieze de tratamente fito-sanitare. Pentru treaba asta, Primăria urma să plătească aproximativ 25 de milioane de lei anual, restul de 9,5 milioane fiind o estimare a sumelor ce urmau să fie plătite de privați, persoane fizice și juridice. Practic, dezinfecția, dezinsecția și deratizarea erau declarate de utilitate publică, iar serviciul, odată concesionat către un terț, obliga practic orice privat să încheie contracte cu o singură societate, aleasă de către Primărie. Vă dați seama că, în locul diverșilor prădători ce vin să-ți dea cu apă chioară contra furnicilor pe la colțurile apartamentelor, ar fi avut voie doar prădătorii ce purtau în piept semnătura și binecuvîntarea Primăriei.
Surpriză, însă: pe 27 august, procedura se anulează,
date fiind prevederile art. 179 din OUG 34 din 2006, privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare. Adică se constataseră abateri grave care afectau procedura de atribuire sau făceau imposibilă atribuirea contractului. Chestia asta nu înseamnă însă moartea ideii, ea putînd fi scoasă din nou pe tapet, cu mici modificări pe ici, pe colo, prin părțile esențiale. Mai ales că e vorba de un ditamai contractul, chestie care presupune, în mod firesc, un ditamai parandărătul.
Favoriți pentru toată șmecheria asta erau cei de la Coral Impex.
Cum am zis mai sus, Coral Impex, firma domnului Alexandru Badea, primise deja un milion de lei pentru prestarea serviciilor de săptămîna asta. Chiar și o asemenea sumă, de doar un milion, e una destul de mare, dacă ne gîndim că, prin 2011, în cadrul unui contract cu Primăria Sibiu, Coral Impex efectua servicii de deratizare cu 55.000 de lei și servicii de dezinsecție cu 49.500. De altfel, firma este abonată la bani publici, avînd contracte cu instituții din Alba, Tîrgu Mureș, Slatina, Brașov sau Sibiu. Curios, deși banii n-au culoare politică, Coral Impex a avut mai mult succes cu instituțiile galben-portocalii. În urmă cu ceva vreme, cînd Primăria din Iași se pregătea să scoată la mezat un super-contract, de 5,8 milioane de lei, pentru servicii similare, cei de la Coral Impex s-au văzut nevoiți să conteste licitația, pe motiv de probleme la cerințe. Adică, cel mai probabil, Nechita voia și el o firmă de casă, una care să dețină, așa cum se specifica în cerințe, un utilaj care să poată să stropească substanțe pînă la o înălțime de 50 de metri. Că, se știe, de cînd sînt stropiți cu bani publici, arborii din Iași cresc pînă la 50 sau chiar 100 de metri.
Patronul Coral Impex, implicat în scandalul Uioreanu.
Numele lui Alexandru Badea a apărut în presa centrală alături de al lui Horea Uioreanu, fost șef al Consiliului Județean Cluj și al PNL Cluj. Mai exact, Badea i-ar fi dat o micășpagă, de 70.000, lui Horea Uioreanu, pentru a efectua plata pentru serviciile de deratizare a unor școli de pe raza județului. În plus, tot Alexandru Badea ar fi implicat în acțiuni similare și cu primarul din Zalău ori cu viceprimarul din Tîrgu Mureș, chestiune care, în caz că se lasă cu proces și, eventual, ceva ani cu suspendare măcar, pune oarecum în siguranță întreaga populație deșoareci și țînțari din Brașov.