Florin Cîțu este, de ceva vreme, președintele Comisiei economice din Senat. Pentru a ocupa această funcție, a fost nevoie ca PNL să-i facă vânt din schemă senatorului Zamfir, cunoscut fie ca soț al uneia dintre vedetele Antenei 3, fie ca inițiator al legii dării în plată și al altor legi de pe urma cărora sistemul bancar din România se simte amenințat din când în când și reacționează.
Florin Cîțu are avantajul că nu e înrudit cu vreun ziarist cunoscut care să deranjeze liderii partidului și mai avea, în momentul în care a apărut pe listele PNL pentru Senat, enormul avantaj că este foarte bun prieten cu Lucian Isar, partenerul de viață al Alinei Gorghiu. Care, deși mulți au uitat deja, la vremea întocmirii listelor era chiar președinta Partidului Național Liberal.
Ca un demn membru al Opoziției, Florin Cîțu luptă din răsputeri cu Guvernul. Mai vizibil, dar la fel de ineficient ca atunci când, din poziția de economist-șef al ING, lupta, alături de alți colegi de-ai lui, economiști-șefi sau trezorieri, împotriva monedei naționale, în ceea ce BNR a numit, în octombrie 2008, un atac speculativ la adresa leului. Cîțu s-a enervat rău în 2011, când ING l-a dat afară, și a dat banca în judecată. Banca a zis că nu l-a dat afară, ci că a restructurat postul, oferindu-i lui Cîțu o altă poziție. Cîțu, fără să-și dea seama că se bagă singur în capcană, a zis că nu-i adevărat, ci că ar fi fost concediat pentru că a participat la respectivul atac speculativ asupra leului. Atac pe care, însă, în 2008 îl nega din răsputeri. De altfel, tot din cauza respectivului moment delicat pentru BNR, a dispărut din peisajul bancar și Lucian Isar, care în perioada respectivă era vicepreședinte la Bancpost. Al treilea bancher implicat în atacul speculativ asupra leului vânat și doborât de către Isărescu și BNR a fost Bogdan Mihoc, în octombrie 2008 trezorier al Unicredit.
Episodul atacului asupra leului n-ar fi relevant dacă, între timp, domnul Cîțu n-ar fi devenit politician și nu ar avea mereu gura plină de interesul românilor. În 2008, pe de altă parte, interesul românilor era cu totul și cu totul în afara listei de interese a domnului Cîțu. Căci dacă atacul ar fi reușit, leul s-ar fi devalorizat brusc în raport cu euro, chestie care ar fi dus la cascade de scumpiri, creșteri ale ratelor și alte lucruri care îi interesează pe români, dar în mică măsură sau deloc pe bancherii care ar fi câștigat enorm din mișcare.
Ca politician, Florin Cîțu a deprins rapid că minciuna îl poate ajuta în carieră. Și s-a apucat să mintă, în speranța că va trece în ochii electoratului liberal drept un adevărat salvator al nației. Ultima minciună a venit în week-end, când presa oricum n-avea știri, așa că a preluat cu mal cu tot minciuna în care Florin Cîțu spunea că Guvernul vrea să confiște banii românilor din străinătate. O fi vrând Guvernul multe nemernicii, din foame de bani, dar asta nu era pe listă. Pur și simplu, integrând în legislația românească Directiva Europeană 849/2015, referitoare la combaterea spălării de bani și a finanțării terorismului, Guvernul a aprobat un proiect de lege care aduce la zi legislația după care funcționează Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării de Bani. Adusă în zilele noastre, legea se ocupă și de transferul de monedă virtuală, elimină din economie firmele cu acțiuni la purtător (cum este Tel Drum, de exemplu) și stabilește pragurile transferurilor bancare și remiterilor de bani de la care se sesizează ONPCSB. Toate transferurile și remiterile de bani, nu doar cele din străinătate. Astfel, va exista obligativitatea operatorilor de tip Western Union să raporteze orice remitere de bani mai mare de 2.000 de euro sau echivalentul în lei. Dacă transferul nu este supect, nu e nici o problemă. Dacă, însă, există suspiciuni asupra expeditorului sau a adresantului, începe investigarea transferului. Confiscarea nu se poate face decât în urma unei decizii a Justiției, dacă banii provin din comiterea unei infracțiuni, de exemplu.
Ei bine, fără pic de jenă, Florin Cîțu a lansat informația că, de fapt, legea e făcută pentru a confisca banii trimiși de românii din străinătate în țară. În lipsa lui de respect față de propriul electorat, Cîțu îi consideră pe toți românii plecați din țară – și care trimit lunar câteva sute de euro părinților sau rudelor rămase aici – suspecți și autori de infracțiuni, eventual pești, hoți, traficanți de droguri, care, în cazul în care li s-ar cere, n-ar putea să-și justifice veniturile. La fel fac și pseudoziariștii care au preluat minciuna lansată de Cîțu, fără ca măcar să vadă despre ce lege e vorba, despre ce directivă europeană și cum, de fapt, afectează toate astea transferurile de bani ale românilor din străinătate sau din țară. Căci nu le afectează.
Nu știm cum era domnul Cîțu ca bancher, dar ca politician e bun. Mult prea bun. Atât de bun încât alegătorii nu-l merită. Poate-și caută altceva de făcut.
E mai degraba #tampit….
Sa nu-l uitam pe Domnul Câțu atunci cand se plangea ca de ce se dau bani la SRLuri in loc sa se dea la SRI!