Pariez că n-aţi auzit niciodată despre efectul Yarkovsky. Dar nu-i nimic, reparăm această lacună mintenaş, pentru că efectul ăsta, Yarkovsky, e un potenţial salvator al vieţii pe Terra. Cam la fel cum alt rus, Lev Andropov, a contribuit la salvarea Pămîntului de distrugerea totală provocată de un asteroid. Da, ştiu, nici pe Lev ăsta nu-l cunoaşteţi, dar vi-l amintiţi sigur dacă vă zic că era rusnacul din filmul de real (şi neînţeles) succes Armaggedon.
Ivan Osipovici Yarkovsky a fost un inginer rus cu o idee de-a dreptul senzaţională pentru vremea aia (începutul veacului al XX-lea). Şi anume că orbita asteroizilor poate fi modificată de către radiaţia solară. Hai să detaliem un pic.
Un asteroid absoarbe energie de la Soare. Prin urmare se încălzeşte, deci va emite înapoi ceva radiaţie în spaţiul cosmic. Partea unde este după-masă sau seară e mai caldă (fireşte) decît partea de asteroid care experimentează „noaptea“ (faţa opusă Soarelui) sau dimineaţa. Prin urmare, conform legii Stefan-Boltzmann, partea mai caldă va emite radiaţie mai „fierbinte“. Sau, dacă vreţi, mai multă căldură va fi emisă dinspre partea cu amurgul. Şi, cum mai multă radiaţie este emisă de către asteroid pe partea de amurg decît de zori de zi, ca la un motor cu reacţie, asteroidul este împins înainte. Adică, în final, axa orbitei se măreşte lent de tot, iar asteroidul spiralează încet-încet înspre exteriorul sistemului solar.
De ce ne interesează pe noi complicăţenia asta? Păi, în primul rînd efectul Yarkovsky tocmai a fost măsurat destul de precis, lumina solară a reuşit să altereze orbita unui asteroid cu peste 150 de kilometri în doar şase ani. În al doilea (şi cel mai important) rînd, chestia asta e a naibii de utilă. Ia imaginaţi-vă că un asteroid se repede furios spre Terra. Tot ce avem de făcut e să îndreptăm din timp o lanternă uriaşă spre el (sau o megalentilă care să focalizeze lumina soarelui pe asteroid) şi gata, l-am deviat şi am scăpat de soluţii cretine de ultim moment, cum ar fi să-l sacrificăm pe Bruce Willis pentru salvarea omenirii.
Mai multe trăznăi cu ştiinţa pe www.sciencefriction.ro