Țara asta e un viol mai mic împachetat înt-un viol mai mare. Și tot așa. O păpușă Matrioșka de violuri.
Ipocrizia e plimbată de la public la presă cum se plimbă țuica dintr-un obraz în altul.
Se solidarizează până la lacrimi românii cu victimele violurilor, iar seara aceiași solidari se regăsesc în ratingurile făcute de Măruță, Capatos sau Ionescu ăla de la Kanal D. Niște mizerii de emisiuni, unde vezi atâtea boarfe încât te gândești dacă ai schimbat destul de repede canalul sau e posibil să fi luat vreo boală. Emisiunile acestea sunt informative. Afli care mai sunt prețurile pentru partide de sex cu asistente teve, ce mai fac gherțoii cu ceafa ca fundul hipopotamilor și cum se isterizează nevestele abandonate când niște amante umflate chirurgical le fură burtosul. Nu mai zic că totul e o făcătură, prezentatorii și victimele râzând complice, mândri de jetul cu rahat pe care-l oferă.
Totul e stropit cu aur, cu greșeli de limbă, cu bani și multă transpirație.
Seară de seară aceste televiziuni sunt rahatul în care românii își organizează bătăi, cică pentru amuzament. Românii zic că nu sunt interesați deloc de aceste emisiuni, ci doar se distrează așa, puțin, înainte să adoarmă. Realizatorii zic că urăsc ceea ce fac, dar n-au încotro, pentru că asta le cer românii. De fapt, lucrurile sunt simple: oamenii proști vor rahat, realizatorii netalentați pot să producă acest rahat. Niște emisiuni care nu le solicită proștilor decât glandele salivare. Apoi, cu toții, se solidarizează împotriva violurilor. Asta ziua, că seara se adună din nou cu la bătaia în rahat unde le șuieră puli pe la urechi cum șuierau gloanțele la Debarcarea din Normandia.
În presa scrisă e la fel. Vezi numai titluri cu „Wow, uite ce face asta cu sânii”, „Uite cu ce bunăciune umblă X”, „Un fund ca ăsta n-ai mai văzut de la mă-ta mare” etc. Ton libidinos, țintit spre întârziați mintal.