Cu o zi înainte de a fi demis prin moțiune de cenzură, guvernul Orban a dat OUG 25/4 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 109 din 12 februarie 2020. Ordonanța ridică mai multe probleme care au fost sau vor fi atacate la Curtea Constituțională.
Printre multe alte probleme din OUG 25/2020 există una referitoare la conducerile Caselor Județene de Asigurări de Sănătate.
Prin OUG, guvernul modifică, destul de discret, articolul 298 al legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. De fapt, nu tot articolul, ci doar alineatul (1) al respectivului articol. În varianta originală, acesta suna așa: „Directorii generali ai caselor de asigurări sunt numiți pe bază de concurs, prin ordin al președintelui CNAS. Directorul general devine membru de drept al consiliului de administrație al casei de asigurări și președintele acestuia. Între CNAS și directorul general al casei de asigurări – manager al sistemului la nivel local se încheie un contract de management“. Modificarea nici măcar nu este una drastică, radicală. Dar este, veți vedea, una extrem de importantă: „Directorii generali ai caselor de asigurări sunt numiți pe bază de concurs, prin ordin al președintelui CNAS. Directorul general devine membru de drept al consiliului de administrație al casei de asigurări și președintele acestuia. Între CNAS și directorul general al casei de asigurări – manager al sistemului la nivel local se încheie un contract de management, cu respectarea prevederilor prezentei legi, ale Codului administrativ precum și în conformitate cu regulile generale referitoare la mandat prevăzute de Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare. Contractul de management cuprinde, fără a se limita la acestea, și clauze cu privire la standarde de performanță, precum și indicatori de referință asociați pentru îndeplinirea obligațiilor asumate“.
Ei, bine, modificarea importantă se află chiar la final: „Contractul de management cuprinde, fără a se limita la acestea, și clauze cu privire la standarde de performanță, precum și indicatori de referință asociați pentru îndeplinirea obligațiilor asumate“.
Aparent este normal și din zilele noastre ca un manager să aibă standarde de performanță și să poată fi schimbat dacă nu îndeplinește aceste standarde. Dar… Dar cum măsori performanța unui manager al unei Case Județene de Asigurări de Sănătate? Trebui să facă profit? Trebuie să facă economii?
Cum poți face economii dintr-un buget și așa subdimensionat? Simplu, ignorând pacienții.
Numai că menirea caselor Județene de Asigurări de Sănătate nu este nici de a face profit și nici de a face economii. CJAS pur și simplu administrează niște bani care se întorc de la nivel național, din bugetul general al CNAS. Nu sunt mulți, nu acoperă toate nevoile sistemului de sănătate și trebuie doar drămuiți, ca să ajungă cât mai mult, pentru cât mai multă lume. Performanță? Să nu-i furi, să nu-i spargi aiurea, să nu intri în ei. Deși e greu să-i spargi aiurea, când ai sume fixe și plafoane pentru fiecare categorie de cheltuieli.
Dar nu-i nimic. În acest moment, manageri CJAS-urilor au contracte de management pe 4 ani. În contextul în care ministrul Costache și prietenii săi vor să dirijeze cât mai mulți bani spre sistemul privat, au nevoie de manageri care să le împărtășească filosofia și să faciliteze acest transfer, fără a pune prea multe întrebări sau fără a ridica probleme. Așa că actualii manageri trebuie schimbați și înlocuiți cu oameni ascultători, provenind, eventual, din zona sănătății private. Nici n-ar fi de mirare, după ce șefă a CNAS a ajuns, rapid, fosta directoare executivă a spitalului privat Polisano. Nu vă faceți iluzii. Managerii pe care îi pregătește guvernarea liberală pentru Casele Județene de Asigurări de Sănătate nu sunt oameni care să producă economii sau profit pentru stat, că n-au cum. Dar măcar să profite privatul, că, de cam asta e ideea…
2.036 de vizualizări
PAH ai vazut azi pe Adevarul articolul despre `pretenul’ Sebastian Burduja ? Este epic ! 🙂
A fost șters. Cine era autorul?