A scris romanul "Sînt o babă comunistă".E tradus. A luat premii. Cînd nu scrie e profesor universitar la Iași. Mai nou face un festival internațional de literatură.
Reporter: Pe criza asta, vouă, la Iași, vă arde de festivaluri de literatură?
Dan Lungu: Normal, acum este cel mai bun moment! Lumea nu mai are bani să plece la munte, la mare, să umble aiurea prin nu știu ce țări străine sau să-i toace seara prin restaurante, așa că este în căutare de evenimente gratuite și de calitate. Dincolo de glumă, trebuie spus că Iașiul este cel mai mare consumator de carte – evident, dacă lăsăm Bucureștiul deoparte, care bate toate statisticile la toate capitolele –, astfel încît un festival internațional de literatură și traducere e la el acasă aici și ne așteptăm la săli pline.
Rep.: Vrea și Iașiul să devină Capitală Europeană a Culturii? Nu că n-ar merita…
D.L.: Iașiul este o capitală culturală europeană, doar că mai așteaptă și confirmarea oficială… – așa ar fi frumos să spun și o spun. Altminteri, da, deși pare incredibil, Iașiul a început să tureze motoarele. Dincolo de proiectul FILIT (Festivalul Internațional de Literatură și Traducere), am avut deja în acest an Gala UNITER, prima Gală a Operelor Naționale Române și Festivalul Internațional al Educației. Nu e deloc rău!
Rep.: De unde ați făcut rost de bani? Să nu-mi spui că de la USR.
D.L.: Nu, nu spun asta, fiindcă ar fi o minciună. Banii vin de la Consiliul Județean, iar proiectul se derulează prin Muzeul Literaturii Române din Iași. De curînd am înțeles un lucru foarte important: nu banii propriu-zis sînt neapărat problema, ci prioritățile după care sînt alocați. Din cîte constat, Cristian Adomniței este unul dintre puținii oameni politici pentru care cultura nu este doar o prioritate verbală, ci și una bugetară, și asta se vede în efervescența Iașiului din ultimele luni.
Rep.: Ați avut discuții cu invitații de tip „Dacă-l aduceți pe cutare, pe mine să nu contați”?
D.L.: Din fericire, nu. Acest gen de discuții îl auzi foarte rar în mediile internaționale, este mai degrabă o specialitate românească. În culturile mari și cu civilizația intrată în ADN este loc pentru toată lumea, chiar și pentru cîțiva laureați Nobel, la aceeași masă. Iar ce mă bucură la invitații români și străini deopotrivă este entuziasmul cu care privesc acest festival, încrederea pe care o acordă echipei. Alături de mine se află Corina Bernic, Mădălina Cocea, Dan Daia, Amelia Gheorghiță, Bianca Grigoriu, Florin Lăzărescu, George Onofrei, Bogdan Alexandru Stănescu, Lucian Dan Teodorovici și Luiza Vasiliu. Singura problemă pe care o avem deocamdată este că nu-i vom putea invita pe toți cei care merită și își doresc să participe la acest eveniment, astfel încît e obligatoriu să facem măcar douăzeci de ediții.
Rep.: Aud că vine și Herta Müller. După tratative sau a acceptat din prima?
D.L.: Da, vine, și e o mare bucurie pentru noi. Dată fiind relația ei complicată cu România, au fost necesare discuții, ceea ce mi se pare normal. De asemenea, au mai confirmat Andrea Bajani, Attila Bartis, Aris Fioretos, Georgi Gospodinov, Jan Koneffke, Andrei Kurkov, John O’Brien și Hans Ruprecht. Dintre traducători vor fi prezenți Jan Willem Bos, Jan Cornelius, Laure Hinckel, Steinar Lone, Ileana M. Pop și Ernest Wichner. Pe lista invitaților din România se află, deocamdată, Gabriela Adameșteanu, Ștefan Agopian, Emil Brumaru, Petru Cimpoeșu, Mircea Dinescu, Filip Florian, Florina Ilis, Ion Mureșan și Varujan Vosganian. Desigur, de la o săptămînă la alta, lista invitaților se îmbogățește…
Rep.: Sînteți tari, dacă-l extrageți și pe Agop din casă.