În mod absolut inexplicabil, economia României n-a scăzut în 2020 decât cu 3,9%, deși la jumătatea anului se preconiza o scădere economică de 6-7%. Mai mult, în ultimul trimestru al anului 2020, pe plină revenire a pandemiei, economia României începuse să crească.
În 2021, România a avut, deja, o creștere economică de 5,6%. Pentru 2022, creșterea economică a României a fost de 4,3% în primele trei trimestre ale anului.
Ce înseamnă, în mod real, creșterea economică?
Creșterea economică este un indicator statistic ce nu are legătură cu nivelul de trai al populației. Faptul că ni se comunică existența unei creșteri economice nu înseamnă decât un singur lucru: a crescut Produsul Intern Brut față de anul anterior.
Produsul Intern Brut reflectă consumul privat, consumul statului, investițiile plus exporturile, din care se scad importurile. Suma rezultată este PIB-ul. Dacă PIB-ul de anul acesta este mai mare decât PIB-ul de anul trecut, avem creștere economică. Dacă e mai mic, avem parte de scădere.
Nu este neapărată nevoie ca economia să meargă bine pentru a avea în statistici o creștere economică. Inflația, semn de slăbiciune pentru o economie, contribuie la creșterea economică, de fapt. Căci, pe măsură ce cresc prețurile produselor și serviciilor consumate, crește PIB-ul.
Uneori, în mod eronat, se raportează creșteri ale consumului. În realitate, poate fi vorba doar despre creșterea prețului produselor și serviciilor consumate. Produsele și serviciile pot fi mai puține, dar, prețurile fiind mai mari, valoarea consumului poate fi egală sau mai mare decât cea dintr-un an anterior. Asta s-a întâmplat în ultimii ani în România, de exemplu, în cele mai multe domenii.
Energie mai scumpă = PIB mai mare
Statul român nu poate controla prea multe dintre ramurile economiei naționale. Companiile de stat au rămas puține și nu sunt neapărat profitabile, nu mai există întreprinderi industriale de stat care chiar să conteze în economie și așa mai departe. Singurul domeniu pe care statul îl mai controlează cât de cât este cel energetic. Iar aici nu vorbim doar despre statul român, ci despre majoritatea țărilor europene, unde producția de energie a rămas, în continuare, în proprietatea statului.
Anul pandemic 2020 a fost o lovitură pentru toate economiile lumii. A scăzut consumul, au dispărut afaceri, au fost afectate toate ramurile economice. Iar 2021 nu se anunța a fi mai ofertant. Doar că nimeni nu-și permitea doi ani la rând cu scădere economică.
România a împrumutat, în 2020, peste 25 de miliarde de euro, de 5,5 ori mai mult decât se împrumutase în 2019. Pentru a-și permite să mai împrumute și în anii următori, România avea neapărat nevoie de o creștere a PIB, fiind obligată de legea responsabilității fiscal-bugetare ca gradul de îndatorare să nu depășească 50% din PIB fără a se lua măsuri de austeritate. Așadar, pentru a putea împrumuta în continuare sume mari de bani fără a îngheța salariile și pensiile, România trebuia să-și majoreze PIB-ul, cu orice mijloace. În aceeași situație se aflau toate țările membre UE.
De aceea, cea mai bună metodă pentru a aduce iar economiile europene pe creștere a fost, la nivelul întregii Europe, creșterea prețurilor la energie.
În ultimii ani,
consumul de energie a scăzut, în România, în mod constant. Tendința se manifestase chiar anterior pandemiei și are legătură cu dispariția sau reducerea activității în domenii mari consumatoare de energie. Siderurgia sau producția de îngrășăminte agricole sunt doar două dintre aceste domenii.
Cu toate acestea, cu un consum energetic în scădere, sistemul energetic contează din ce în ce mai mult ca pondere în PIB, în condițiile în care PIB-ul crește.
Să luăm în calcul doar ultimii trei ani, adică 2020, 2021 și 2022.
În 2020, aportul sectorului „Industria extractivă; industria prelucrătoare; producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat; distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare“ la formarea PIB a fost de 22,27%. În 2021, aportul aceluiași sector la formarea PIB a fost de 23,7%, iar în 2022, în primele trei trimestre, 25,9% din PIB a provenit din acest sector.
Secretul acestei creșteri fabuloase nu se află în creșterea industriei prelucrătoare sau în creșterea activităților de salubritate, gestionarea deșeurilor sau de decontaminare. Toată această creștere vine, de fapt, din creșterea sectorului energetic, creștere care poate fi pusă în strânsă relație cu liberalizarea pieței de energie. Și, desigur, cu creșterea prețurilor la petrol și gaze.
Doar în primele trei trimestre
ale anului 2022, consumul energetic al României a scăzut cu 5,8% față de aceeași perioadă a anului 2021.
În același timp, deși consumul de energie a scăzut, aportul sectorului energetic la formarea PIB a crescut cu minimum 2,2% față de 2021.
Practic, creșterea economică a României din 2022 se bazează integral pe creșterea aportului sectorului energetic la formarea PIB prin creșterea prețului energiei și pe creșterea costurilor tuturor bunurilor și serviciilor, creștere datorată aceleiași creșteri a prețului energiei.
Chiar dacă a cheltuit, în ultimii ani peste șapte miliarde de euro pentru a „compensa“ criza energetică, Guvernul României nu are nici cel mai mic interes să ia măsuri pentru scăderea prețului energiei, pentru că încasează din taxe, redevențe, impozite specifice, TVA și, de asemeni, profită de creșterea artificială a PIB, permițându-și să împrumute sume din ce în ce mai mari de bani.
Asta dacă voiați să aflați de ce prețul energiei nu va mai scădea prea curând.
Corect, cu doua mici observatii:
– PIB mai cuprinde si productia industriala, agricultura, constructiile.
– un PIB mai mare reduce din suma prvazuta prin PNRR
Asta chiar suna a teoria conspiratia, sincer. Mai degraba cred ca preturile nu scad din cauza companiilor din distributie care dau spaga politicienilor ca sa tina preturile sus!