Poate că vă întrebaţi de ce guvernul României a aflat despre relocarea Nokia cu doar cîteva ore înainte. Poate că vă întrebaţi şi cum se face că un lucru cunoscut în tot Clujul de peste şase luni n-a putut fi cunoscut de SRI. Poate vă întrebaţi şi cum e posibil ca pierderea a 1,3% din PIB, adică un eveniment care afectează major siguranţa naţională, a putut să scape instituţiei a cărei raţiune de a fi e tocmai paza acestei siguranţe.
Sau poate vă întrebaţi dacă George Maior, numit în fruntea SRI de preşedintele Băsescu, îşi va da demisia după asemenea catastrofă. Ei bine, nu vă mai obosiţi cu întrebările. Maior are pur şi simplu alte însărcinări. I le-a dat Căpitanul. Ele se referă la supravegherea permanentă a adversarilor politici, la urmărirea presei de opoziţie, la interceptarea tuturor opiniilor critice din societate, la transformarea în stenograme a oricărei discuţii cu potenţial electoral. Sînt multe de făcut. Iar peste toate astea, Maior mai trebuie să asigure şi condiţii sterile pentru naşterea cu anestezie şi prin cezariană a fraţilor prematuri Mişcarea Populară şi Noua Republică. Cum să-l critici? Omul merită să fie decorat.