Caţavencii

De ce nu mai e Dan Barna președinte

La alegerile interne din USR-PLUS, actualmente revenit la numele de fată, USR, au votat aproximativ 24.000 de membri au USR-ului inițial și 14.000 de membri ai PLUS-ului original. În condițiile astea, cu tot turismul electoral online organizat de Cristian Ghinea și cu toate filialele brusc animate cu membri până atunci inexistenți, te-ai fi așteptat ca scorul alegerilor pentru președinție să fie 66,2% Barna la 36,8% Cioloș. Dar, surprinzător, n-a fost nici pe departe așa, Cioloș câștigând la mustață, cu 50,9% versus 49,1%. Asta înseamnă că, dacă toți membrii PLUS-ului original au votat cu Dacian Cioloș, lor li s-au mai alăturat minimum 5.280 de membri USR. Aproape un sfert dintre membrii USR-ului inițial l-au preferat, așadar, pe Cioloș, iar Dan Barna ar trebui să-și facă o anamneză a întregii cariere de șef al partidului înființat de Nicușor Dan pentru a înțelege de ce, aproape pe nesimțite, a cam ieșit din politica mare.

Pentru unii membri ai partidului a contat, destul de târziu, și modul în care Dan Barna, venit de nicăieri și mergând niciunde, a preluat partidul de la Nicușor Dan, cu sprijinul aceluiași King’s Maker care se visează Ghinea și al altora din aceeași categorie. Dar pentru alții a contat, mult mai mult, modul în care Barna a reușit să prăbușească partidul după rezultatul miraculos din mai 2019, de la europarlamentare.

Încăpățânarea cu care Barna s-a autoimpus drept candidat la președinție, pentru ca apoi să practice cel mai sinistru non-combat din istoria non-combaturilor, i-a rănit, la vremea aia, pe mulți. I-a rănit și li s-a întipărit bine în memorie. Cum n-au uitat nici lașitatea dovedită de Barna ulterior, când, confruntat cu dovezile blatului dintre PNL și PSD la prezidențiale, a refuzat să aibă și cea mai mică reacție.

Să ne reamintim. În 2020, pe 19 august, apare în Libertatea dovada blatului, obținută din discuțiile interne de pe WhatsApp ale liberalilor din Tulcea: „Pe 10 noiembrie 2019, după o audio-conferință cu responsabilii din partid, Ștefan Ilie, președintele organizației județene a PNL Tulcea, postează în grupul de WhatsApp «primari PNL 2020» (devenit ulterior «Primari PNL #SEPOATE!»): «10.11.2019, 15.18 Ștefan Ilie (primar comuna Luncavița, președintele organizației județene PNL Tulcea): Stimați colegi, am avut audioconferintă. Situația nu este bună. Trebuie să ne mobilizam să aducem lumea la vot. Suntem sub media pe țară, iar USR  în felul asta va fi pe 2. Asta înseamnă că în turul 2 va urca la 35% ce va face USR un competitor mare împotriva noastră la alegerile din 2020. Trebuie urgent să ne mobilizăm să aducem oamenii la vot pentru a nu da posibilitatea USR de a fi pe 2 la finalul votării. Sunați consilierii, prietenii, vecinii, etc., care la rândul lor să aducă lumea la vot!»“.

Așadar, pentru prima dată apărea o dovadă cât se poate de clară că PNL a faultat USR-PLUS la alegerile prezidențiale și a favorizat-o pe Viorica Dăncilă, pentru ca USR să nu ajungă vreodată să le încurce jocurile. Te-ai fi așteptat ca Dan Barna să sară de fund în sus și să șteargă pe jos cu PNL-ul, cei care urmau să-i fie adversari principali și la locale, și la parlamentare. Reacția lui Barna? „Dan Barna, principala victimă a blatului din 2019, nu a dorit să comenteze.“

A comentat, însă, Dacian Cioloș: „Nu mă surprinde deloc. Ăsta e modul agresiv de a-ți trata potențialii parteneri ca adversari, iar politica la noi se face cu lovituri sub centură, pe la spate, și cu victimizări pe față. Noi ne bazăm pe mobilizarea celor care vor schimbarea felului de a face politică și nu pe fairplay-ul competitorilor“.

Între timp, preocupat mai mult de noile funcții de prin guvern și de dosarele folosite pe post de lesă, Dan Barna a uitat. Alegătorii lui interni, nu.

Exit mobile version