Tunelul construit de cuniculiști pe sub Dacia avea toate încăperile dotate cu broaște și chei noi. 1.523 de sesterți bine cheltuiți, considerau Moskon și Dardiolai.
Sclavii din tribul lui Ciobix erau legați în lanțuri în celulele de maximă siguranță, iar medicul cuniculiștilor îi supraveghea cu atenție, pentru a vedea dacă apar noi efecte ale vinului făcut doar din struguri.
Și tocmai asta discuta consiliul suprem al cuniculiștilor, într-o reuniune specială.
– Fraților, începu Dardiolai, trebuie să rezolvăm acum, definitiv, această problemă. Așa cum veți citi în documentele pe care vi le-am pus la dispoziție, vinul experimental pe care l-au băut sclavii Ciobix este cu adevărat benefic pentru ritmul de construire a tunelului nostru. Dacă am pune sclavii să bea acest vin, probabil că am termina tunelul cu zeci de ani înainte de termenul final.
– Păi, și de ce nu o facem?
– Pentru că, pe lângă efectele benefice, vinul are și efecte mai puțin benefice.
– Cam care ar fi aceste efecte, Dardiolai? Spune-ne.
– Este greu de spus care sunt toate efectele adverse al acestui vin, pe termen lung. Dar, până acum, am constatat așa: după ce au băut vin și au lucrat ca apucați timp de câteva zile, sclavii au căzut într-o stare de apatie. Cum nu am mai avut vin să le dăm, apatia a durat alte câteva zile. Brusc, însă, s-au trezit și au devenit iar foarte activi, dar numai pentru două ore, după care au devenit iar apatici. Au stat în această stare încă trei zile și și-au revenit iar, fiind foarte agitați. Norocul nostru că i-am legat în lanțuri de ziduri și nu au mai putut face nimic. S-au agitat timp de o jumătate de oră, de data asta, și au devenit din nou apatici.
– Bun, și noi ce trebuie să facem?
– Deocamdată, nimic. Îi mai ținem sub supraveghere. Medicul nostru spune că lucrurile merg spre bine și că sclavii nu vor rămâne cu sechele. Dar nu știm ce s-ar întâmpla dacă i-am alimenta cu acest vin timp mai îndelungat. Cât ar putea să muncească, care sunt dozele corecte, cum putem să-i controlăm.
– Dardiolai, vorbim, totuși, despre niște sclavi.
– Moskon, sunt sclavi, dar sunt și oameni, în același timp. Nu trebuie să ne purtăm cu ei cu cruzime. În plus, din cauza politicii noastre de control al nașterilor, numărul sclavilor este constant. Așa s-a decis la început, așa procedăm. Dacă, însă, i-am epuiza cu experimente nesăbuite, s-ar putea ca, în loc să terminăm tunelul în avans, să ne trezim că am blocat lucrările din lipsă de sclavi.
– Nu știu ce să spun, Dardiolai. N-am putea să mai cucerim niște triburi, ca să avem sclavi de rezervă?
– Ce triburi să mai cucerim, Moskon? Nu i-am cucerit pe toți din împrejurimi?
– I-am cam cucerit, așa este.
– Nu i-am cucerit pe toți, se auzi o voce timidă, din spate.
– Kaigiza, tu ai vorbit?
– Eu, Dardiolai.
– Vino în față, să ne spui ce ai aflat.
– Fraților, iscoadele noastre au descoperit un nou trib, la granițele de sud ale Moesiei. S-au stabilit de doi ani acolo și fac prăpăd printre triburile noastre de agricultori.
– Ce fac, mai exact?
– Dardiolai, le răpesc pe femei și le fac niște lucruri îngrozitoare. După o vreme le eliberează și le trimit înapoi la triburile lor. Dar sunt complet schimbate, nimeni nu le mai poate face pe plac, stau posomorâte toată ziua și toată noaptea și oftează după răpitorii lor. Deja agricultorii noștri ne-au rugat să intervenim și să-i scăpăm de nenorociții ăștia.
– Păi, să-i scăpăm. Mâine trimitem oștile.
– Bine, Moskon.
– Dar cum îi cheamă pe nenorociți?
– Cunilingi, Moskon.
– Bine, să-i aducă aici cât mai repede, în lanțuri.
– Și, Moskon, nu este singurul trib care ne face probleme. În vest au apărut alții, care fac același lucru.
– Și ăștia răpesc femeile și le fac lucruri îngrozitoare?
– Nu, ăștia îi răpesc pe bărbați.
– Și pe ăștia cum îi cheamă?
– Felați.
– Bine, în maximum două săptămâni cunilingii și felații vor fi sclavii noștri.
