Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

De două mii de ani – episodul 38

Zoom De două mii de ani – episodul 38

Trecuseră multe luni de când cuniculiștii îi înrobiseră pe cunilingi și felați. Lucrările la tunel mergeau ca de obicei, nici mai repede și nici mai încet, dar astăzi era o zi mare: urma să sosească transportul cu primele chiupuri cu vin din prima producție făcută special pentru cuniculiști.

În acest moment, vinul făcut numai și numai din struguri nu mai avea secrete pentru constructorii tunelului de sub Dacia. Medicul cuniculiștilor în ținuse pe sclavii Ciobix sub supraveghere timp de trei luni, urmărindu-le cu atenție toate reacțiile și notându-și cu mare grijă toate etapele prin care au trecut. În cele din urmă, după ce petrecuse încă o lună în biblioteca cuniculiștilor, medicul își dăduse acceptul ca vinul făcut numai și numai din struguri să fie folosit pe sclavi, pentru a le spori productivitatea. Dar trebuiau urmate cu exactitate indicațiile medicului și dozajele, pentru a nu-i omorî pe sclavi și pentru a obține rezultatele dorite. Vinul le era cu desăvârșire interzis cuniculiștilor și oamenilor liberi, iar în cazul sclavilor trebuia urmat un program foarte strict. Astfel, după o zi de muncă sub influența vinului făcut numai și numai din struguri, sclavii erau obligați să se odihnească timp de patru zile. În primele două zile aveau să fie legați cu lanțuri de mâini și de picioare, iar lanțurile trebuiau ancorate solid în zidurile tunelului. În a treia zi urmau să li se elibereze din lanțuri câte o mână și câte un picior, iar în a patra zi erau scoși complet din lanțuri, dar nu aveau voie să se apropie de niciun instrument de săpat, sfredelit, tăiat, împuns, spart… În a cincea zi se întorceau la muncă, iar ciclul o lua de la capăt.

Supraveghetorii cuniculiști de sclavi fuseseră strânși în poiana de la intrarea principală în tunel, pentru a primi ultimele indicații înainte de sosirea vinului făcut numai și numai din struguri.

– Frați supraveghetori, își începu Moskon discursul, ne aflăm în fața unui moment măreț pentru organizația noastră, pentru cuniculiștii din întreaga lume. Descoperirea acestui vin și faptul că îl vom folosi în mod științific, organizat și supravegheat, înseamnă un salt imens în știința construirii tunelurilor din care este și va fi condusă lumea. Pentru sclavii noștri este un pas mic și împleticit, dar pentru noi, pentru toți cuniculiștii de pe această planetă, este un salt imens.

Fraților, atunci când Daizus, fratele meu și al nostru, s-a întors în Dacia cu această viziune, credeam că va fi nevoie de zeci de generații de cuniculiști pentru a construi rețeaua de tuneluri de aici.

Frații mei, din păcate soarta ni l-a răpit prea devreme pe acest mare vizionar care a fost Daizus. Dar el s-ar fi bucurat să afle că, folosind acest vin – binecuvântare și blestem în același timp – vom termina tunelurile de sub Dacia în următorii doi ani!

Aici mulțimea de supraveghetori nu se mai putu abține și izbucni în urale. Moskon voi să-i oprească, dar nu-l lăsă Dardiolai. Supraveghetorii urlară până își pierdură suflul, iar Moskon putu să continue.

– Frațiilor, în scurt timp sosește vinul. Aș vrea să recapitulăm regulile stricte pe care ni le impune medicul nostru.

Așadar, frați supraveghetori, nu este nimic complicat: fiecare sclav scos la muncă va primi fix înainte de a intra în schimb, după ce i s-au pus uneltele potrivite în mâini și după ce a fost orientat în direcția corectă, o cană de vin. După ce va bea vinul, sclavul va fi lăsat să-și facă treaba, fiind supravegheat cu atenție pentru a nu cumva să sape într-o direcție greșită. Nu ne permitem devieri de la proiect, în niciun caz la viteza cu care sapă ăștia.

Frații mei, la jumătatea programului, atunci când vinul își pierde efectele, sclavii trebuie lăsați să se odihnească timp de o oră. Îi lăsați, pur și simplu, acolo unde se prăbușesc, fără să îi atingeți. Vor părea morți, dar știm bine că nu este cazul. După fix o oră, le mai dați câte trei sferturi de cană de vin. Nici mai mult, nici mai puțin. Vor lucra din nou cu spor, așa cum ne asigură medicul nostru. Când, în cele din urmă, se prăbușesc iar, le puneți lanțurile, îi încărcați în cărucioarele de transport și îi duceți în dormitoare, unde prindeți lanțurile în pereți.

Și nu uitați: în niciun caz nu vă atingeți de vin. Dacă, din greșeală, vă cade vreo picătură de vin pe mână, pe haine sau oriunde altundeva, părăsiți postul imediat ce sunteți înlocuit de urgență și mergeți la medic să vă dea antidotul.

Nici nu termină Moskon ultima propoziție, că în poiană intrară carele care duceau chiupurile cu vin. La cererea lui Dardiolai, carele erau trase de către sclavi din toate triburile care munceau la tunel, în loc să fie trase de animale.

Moskon voia să inspecteze personal încărcătura, așa că trecea pe lângă fiecare car, numărând chiupurile și verificând dacă umblase cineva la sigilii.

Pentru a trage mai bine la care, sclavii primiseră câte o jumătate de cană cu vin la ultimul popas.

Moskon ajunsese în dreptul ultimului car, când observă că unul dintre cei doi sclavi doarme dus, deși este înhămat. Celălalt sclav părea că așteaptă apropierea lui Moskon. Când îl văzu lângă el, sclavul își rupse lanțurile cu ușurință, îl înșfăcă pe mai marele cuniculiștilor și fugi cu o viteză atât de mare, încât nimeni nu-și mai puse problema că ar putea să-l ajungă.
Dardiolai ajunse primul la fața locului, urmat imediat de către medic. Acesta din urmă îi administră sclavului adormit o fiertură făcută din plante secrete, care-l trezi imediat. Luat tare, sclavul recunoscuse că, în loc să bea el vinul, i-l dăduse colegului de suferință. După aia nu-și mai amintea nimic, pentru căzuse imediat în nesimțire. Auzind acestea, Dardiolai se făcu la față galben precum ceara produsă de cele mai de soi albine.

– Ce ai, Dardiolai, ce s-a întâmplat, îl întrebă medicul?

– Prietene, îmi este milă de Moskon. Liderul nostru a fost răpit de regele felaților…




Citeşte mai multe despre:

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
Editoriale