Mai mult de 500.000 de americani în tratament cu medicamente prescrise legal au murit în ultimii 20 de ani de supradoză opioidă. What?! Asta-i știrea șocantă de la care pleacă toate întrebările pe care și le poate pune orice pacient stupefiat. Cum s-a întîmplat așa ceva? De ce? Cine e vinovat?
Cultivat încă din Egiptul antic pentru rășina halucinogenă secretată de măciulie, macul a ajuns în epoca modernă o plantă foarte dorită de companiile farmaceutice, care au folosit extrasul de opiu ca analgezic, de la Laudanumul apărut în perioada revoluției industriale pînă la antidepresivele anilor ’50-’60, fără ca lumea să conștientizeze că, rezolvînd o problemă, creează mai multe.
În 1994, firma Purdue Pharma a familiei newyorkeze de magnați Sackler aplică pentru licența comercială a OxyContin (un medicament bazat pe oxycodină, un opioid mai puternic decît morfina recomandat doar în cazuri extreme – post-operații complicate, accidente severe, muribunzi de cancer –, nu pentru orice fel de dureri minore) și o obține, beneficiind de bunăvoința unui membru al comisiei de autorizare pe care, peste un an, îl angajează cu un supersalariu. După o campanie agresivă de marketing care minimalizează pericolul dependenței, cu o echipă ambițioasă de salesman-i care folosește persuadarea și cointeresarea medicilor pentru prescrierea pe scară largă, în 2000, OxyContin depășea în vînzări Viagra, contabilizînd vînzări de un miliard de dolari. Noul drog of choice era ambalat frumos și vîndut cu rețetă în farmacii de niște traficanți în halate albe care nu se deosebeau prea mult de dealer-ii de colțul străzii. Opioidele ajungeau la consumator și mai simplu, doar prin consultații formale, pe Internet, cu diagnosticul clasic: dureri de spate. După interzicerea vînzărilor online, din octombrie 2008, în Florida, un stat cunoscut ca foarte corupt, cu legi ambigue prin ale căror găuri juridice se strecoară diverse biznisuri dubioase, apar aproape peste noapte clinicile-supermarket ale unor medici cu parafa conectată la casa de marcat: de la un ghișeu alegeai de pe meniu medicamentul dorit și-l plăteai, de la altul ridicai comanda. Următorul nivel avea să fie atins în anii 2012-2015 de Insys Therapeutics și Fentanyl, un opioid sintetic de o sută de ori mai puternic decît morfina. La izbucnirea mega-scandalului Purdue Pharma, industria farmaceutică învîrtea cu lopata, ca și cartelurile drogului, bancnotele unei afaceri de 100 de miliarde de dolari anual, în timp ce avalanșa apelurilor cu overdose la 911 suprasolicita ambulanțele pe drumul către morgă.
The Crime of the Century preia povestea din The Pharmacist, documentarul Netflix care tratase subiectul din perspectiva unui farmacist onest, și o duce mai departe. Investigația ca la carte a cazurilor Purdue Pharma și Insys Therapeutics, cu probe concrete și mărturii de insider, dovedește că firmele au făcut totul pentru a-și promova produsele și a maximiza vînzările, indiferent de riscuri. Sănătatea și viața pacienților n-au contat nici o secundă în ecuația simplă a profitului scos dintr-o marfă specială comercializată la fel ca un suc sau o pereche de pantofi: pe de o parte bani, bani, bani, de cealaltă, dependență-supradoză-moarte.
În abuzul de medicamente terminat tragic, responsabilitatea se împarte între producător, inspectorul organului de autorizare și control, distribuitor, farmacie, doctor și pacient. Cine sînt vinovații? Producătorii fără scrupule, politicienii fără morală, farmaciștii și medicii fără etică profesională, cu jurămînt depus în fața lui Ipocrit. Cine plătește, întotdeauna? Pacientul.
The Crime of the Century, 2021-, documentarul crizei și scandalului medicamentelor americane transformate în droguri, creat de Alex Gibney, două episoade de 113 și 119 minute, difuzat de HBO.