Deficitul a fost scăzut. Dar nu de la 10%. E plină presa lui Bolojan de acest refren: Bolojan a scăzut deficitul de la 10% la… cât o fi la final de an, probabil în jur de 6%. La 27 iulie 2025, Agerpres scria: „Deficitul bugetar a urcat la 3,68% din PIB, după primele șase luni”. Guvernul Bolojan e votat pe 23 iunie. Așadar, guvernul Bolojan ia un deficit de 7% pe an sau puțin peste 7% pe an. Bolojan nu a avut un deficit de 10% în anul 2025. A preluat un deficit de 3,68% pe primele 6 luni din 2025. Și a terminat anul cu 7,9%.
Dar să venim în 2026: deficitul pe primele 6 luni din 2026 este de 2% din PIB. De aici și formularea fanilor Bolojan: a luat deficitul de la 10% și l-a dus la 2%. Ciudat e că asta nu ar trebui să fie o laudă pentru nimeni, deoarece ar echivala aproape cu o crimă economică. De ce? Pentru că ar însemna să mărești atât de mult taxele, încât să ucizi economia. Guvernul Bolojan nu le-a mărit chiar atât de mult, dar pe aproape. În acest sens, cuvintele vicepremierului interimar Tanczos Barna sunt relevante: „O coborâre a deficitului pe anul viitor încă un procent o să fie o chestiune extrem, extrem de dureroasă”, a zis el. El a explicat că în anul 2027 România nu va mai avea PNRR şi „dispar din bugetul de investiţii peste 40 de miliarde de lei”. Și, ca o concluzie, consideră că autorităţile de la Bucureşti ar trebui să negocieze cu Comisia Europeană un moratoriu de un an care să permită României să rămână cu deficitul bugetar la nivelul din anul 2026 şi în anul viitor. Cu alte cuvinte: când faci din deficit un scop în sine, cam ucizi orice în jur.