Eroul Adrian Iovan s-a "împlîntat în copaci" cu avionul. Așa spune doctorul Zamfir, martor ocular și supraviețuitor al zilei de luni. Un veteran al aerului susține că aterizarea forțată a fost, cel mai probabil, o prăbușire. Pe ocolite și cu mare precauție, cam toți oamenii care au ținut în mînă o manșă vorbesc despre o eroare de pilotaj. Iovan trebuia să se întoarcă, ar fi fost bine să verifice givrarea, ROMATSA era obligată să nu-i permită să coboare. Dar piloții formează o castă care nu prea apucă pensia. Ei nu îndrăznesc să umbrească memoria unuia dintre ei. Iar memoria lui Iovan, pilotul vedetă, bărbatul masiv și simpatic, aviatorul curajos, ajuns să zboare în condiții extreme ca să-și poată plăti cheltuielile curente, va rămîne așa cum e acum. El este un erou rezultat din criza adîncă de eroi. E un erou cerut de public, de emoția descătușată a unui neam deprimat. E un erou calmant, eliberat pe rețetă.
Eroina Aura Ion nu știa că va ajunge eroină. A murit crezînd că va ajunge un medic bun și săritor, dar o țară întreagă a descoperit, uimită, ce mult trebuie datorat acestei modestii. O inocentă care a purtat, fără ca nimeni să i-l observe, nimbul simplității, a răscolit, cu moartea ei, străfundurile seismice ale emoției colective. Dacă au fost eroice, faptele ei s-au petrecut înainte de moarte, pe vremea cînd eroii rezidenți se pregătesc pentru o carieră umilitoare în sistemul medical românesc. Căci, dacă nu murea, Aura Ion ar ar fi îngroșat rîndurile eroilor necunoscuți.
Eroul Todea Argentin a scăpat cu viață, dar merge la tribunal să dea socoteală pentru falsificarea unui dosar de pensie. E un erou isteț și viguros din Munții Apuseni, unde există presupunerea că locuiește sufletul autentic de român simțitor. Puri și lipsiți de nevoia hranei, se zice că acești moți pot trăi la nesfîrșit fără slujbă și fără să dea pe la supermarket. Urmașii lui Horea și Avrămuț, crescuți din cremene și brazi, adastă pe sub cetini în așteptarea ocaziei. Uneori ocazia pică din cer, alteori se face în înțelegere cu pădurarul. Eroul Todea Argentin a găsit epava avionului cu aceeași dibăcie cu care fiii satului său găsesc potecile neștiute ale traficului cu cherestea. Un sătean mai molîu, fără spiritul lui ascuțit de braconier, ar fi însemnat o catastrofă. Mintea operativă a lui Todea Argentin, antrenată în multe situații de dibuire, a oprit tragedia. Eroul Todea Argentin e la doi pași de pușcărie, dar stă cu picioarele pe lauri. Gloria l-a înhățat înaintea patrulei forestiere, care umblă acum să-și caute dreptatea la tribunal. Todea Argentin e erou nu numai pentru că așa a hotărît publicul urban cu vîrsta cuprinsă între 18 și 55 de ani, ci, mai ales, fiindcă păcatele din trecut l-au făcut mai iscusit în situația-limită. E un erou viu, inteligent și versatil, conștient că, dacă-și plimbă legenda nou născută în văzul lumii, va satisface cererea națională de eroism.
Eroul Adrian Iovan, eroina Aura Ion și eroul Todea Argentin creează oarecari probleme eroismului din DEX, dar îi extind, prin forța împrejurărilor, înțelesul. Mormintele lor sînt săpate în nevroza, disperarea și neputința unui popor întreg. O să-i uităm repede, dar ce bine că îi avem!
pai da, in aviatie mortu-i vinovat. asa scapa bine mersi tot sts-ul , romatsa, etc. dar articolul e bun, ca de obicei.