Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Despre piatra lichidă

Zoom Despre piatra lichidă

Știți care-i cel mai popular material de pe Terra? Nu e nici plasticul, nici fierul sau aluminiul. E betonul! Pe bune, al doilea cel mai folosit material de pe planetă, după apă. Și, dacă e să le iei la greutate, omenirea folosește mai mult beton decît lemn, plastic, fier și aluminiu la un loc! Și dată fiind popularitatea betonului, știm tare puține despre el. De exemplu, ce e betonul? Asta-i simplă: betonul e doar niște pietriș amestecat cu apă și cu ciment. Sigur, sînt paișpe milioane de feluri de ciment, dar la bază toate-s unul singur. Amestecul e “lichid” inițial, drept care poate fi turnat în forme, unde se solidifică și devine foarte rezistent. Altă întrebare?

De unde a venit betonul cînd a venit? Păi, din natură. Și dintr-un noroc chior. Mai precis, romanii au remarcat faptul că cenușa vulcanica generată de Campi Flegrei, un vulcan din apropierea portului Puteoli (Puzzuoli, pe nou), cînd era amestecată cu apa, forma un soi de mortar care lega pietrele la un loc. Așa că, practic, romanii au început chiar să exporte cenușa, zisă pozzolana. Norocul a stat în faptul că își construiseră orașul pe o fabrică naturală de ciment: pozzolana era un amestec de oxizi de siliciu și var, la care doar mai adăugai apă și făceai ciment. Iar cercetătorii au și descoperit cum se forma pozzolana: caldera vulcanului era bogată în piatră de var, o rocă formată, în principal, din carbonat de calciu. Apa încălzită geotermal îmbibă piatra de var și duce la o reacție de decarbonare, eliberînd dioxid de carbon și lăsînd în urmă hidroxid de calciu – Ca(OH)2, var stins. Varul ăsta este adus la suprafață și se amestecă cu oxizi de siliciu (din cenuși, nisipuri), formînd un capac impenetrabil peste vulcan. La următoarea infiltrare de apă marină se degajă din nou CO2, care forțează capacul, vin niște microcutremure, se împrăștie ciment peste tot și, gata, avem pozzolana pentru Colosseum.

Cam așa se presupune că au “descoperit” romanii cimentul și, implicit, betonul. Restul e, cum se spune, istorie. Aa, după Imperiul Roman, Europa a uitat cum se face betonul, timp de o mie și ceva de ani. Dar și asta e istorie.

Între timp, de la var, apă și oxizi de siliciu, s-a ajuns la o grămadă de alte ingrediente, în funcție de scop: rezistență fizică, rezistență la coroziunea acizilor, conductivitate electrică, retardanți chimici pentru încetinirea hidratării, pigmenți… vă dați seama.

Totuși, cel mai important soi de beton e betonul armat: dacă torni betonul în jurul unor bare de fier, îl faci și suficient de elastic pentru poduri și coloane. Chiar așa, să nu credeți că n-aveau și romanii fier-betonul lor: ei adăugau păr de cal pentru a nu-și fisura betonul la construcții “sensibile”.

Un alt soi modern de beton este betonul permeabil. Care, evident, e fix pe dos decît betonul impermeabil, permite apei să se scurgă prin el. E tare bun împotriva inundațiilor și a început să fie folosit în lume, dar mi-e teamă că pe noi n-o să ne prea ajute, dat fiind că pe unde sînt inundațiile la noi, nu prea sînt betoane. Ba nu, mint, au început să se facă inundații și prin orașe. Și cică o să fie și bani, am auzit ceva de 30 de miliarde de lei la ministerul lu’ doamna Shhaideh, alocabili oarecum discreționar. 🙂

S-a mai inventat și betonul microbial, cu niște microbi incorporați, care mineralizează cristale în jurul celulei proprii (biomineralizare), beton care va ajunge să se repare singur. Dar ăsta nu cred că e de interes pentru ai noștri, l-ai pus o dată și cu ăla rămîi, not good for business. De fapt, ce ne-ar ajuta pe noi ar fi betonul distrugător-de-superbacterii, că la noi așa se renovează spitalele, torni o șapă peste linoleumul infectat și, gata, ai rezolvat-o.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Piesă neterminată pentru o Europă mecanică

    15 ianuarie 2019

    La Ateneul Român, floarea politichiei bruxeleze s-a ridicat condescendentă la suprafața borșului de tărîțe dîmbovițean intrat oficial în fermentația iluzoriei președinții rotative a UE. În realitate, singurul român care chiar […]

  • Tusk și vocea României

    15 ianuarie 2019

    Discursul lui Donald Tusk de la Ateneu n-a fost doar un episod de marketing personal, ci și o concluzie amară pentru clasa noastră politică, mică de statură, mută și surdă, […]

  • Oastea femeilor pesediste

    15 ianuarie 2019

    Lavinia Șandru n-a stat mult cu limba pe bară. Are de muncă la TVR. Dar acum patru ani de zile, pe-atunci doamna Vâlcov, Lavinia a pus, în ipostaza sa de […]

  • Dragnea ca felul întîi, felul doi și desert

    8 ianuarie 2019

    Necrofagii care au devenit dependenți de cadavrul politic al lui Liviu Dragnea au nevoie urgentă de nutriționiști care să le diversifice meniul, cu atît mai mult cu cît, anunțîndu-și cadidatura […]

  • Anul violenței

    8 ianuarie 2019

    La fiecare pas pe care-l face, Klaus Iohannis pare să întindă sfoara nebuniei. Amînă, respinge, refuză. Două ministere n-au miniștri, opt ambasade n-au ambasadori, zeci de procurori stau pe bară […]

romania100