Niciodată Biserica n-a fost mai bogată ca în zilele crizei economice mondiale ctitorite în leat 2007. Costurile Catedralei Mântuirii Neamului (CMN) sar de 100.000.000 de euro. Asta este partea vizibilă a aisbergului. Cheltuielile subterane sunt de trei ori pe atâta. Mai adăugați la investiții câteva sute de milioane de euro, reprezentând șantierele celor peste 2.000 de lăcașuri de cult în construcție, și veți obține tabloul votiv al celei mai dinamice ramuri a economiei românești, cea spiritual-bisericească. De unde vin banii aceștia e greu să ne dăm seama, dacă e să-l credem pe cuvânt pe managerul-șef al Bisericii, preafericitul părinte Daniel. În cuvântul preafericirii sale din 11 noiembrie a.c., la Sinaxa stareților și starețelor din Arhiepiscopia Bucureștilor, cu tema “Mănăstirile în fața crizei spirituale și economice de azi”, patriarhul a concluzionat că criza economică a apărut și ca urmare a unei “crize morale sau spirituale în economie și politică, printr-o preocupare exclusivă sau excesivă pentru profitul material, comercial și financiar”.
Adică, dacă vrei exclusiv profit, te paște falimentul, dacă economia și politica ta nu trec prin filtre spirituale, precum contul în lei și valută pentru CMN.
