În iunie 2018, în România începea una dintre cele mai crunte pandemii ce aveau drept victime o populație de animale. În aprilie-mai-iunie au început să apară, via Ucraina, primele cazuri de pestă porcină africană. Ucrainenii, unde PPA făcuse ravagii, ca să scape mai ușor, au organizat vânători masive la mistreți, în sudul țării. Mistreții eu migrat înspre România, traversând Dunărea și ajungând în Delta Dunării, unde au răspândit boala în rândul populației de mistreți din Deltă. De acolo, boala a trecut la animalele domestice, iar în iunie a izbucnit cel mai mare focar de până atunci, la ferma de porci a producătorului și procesatorului Carniprod. Statul s-a agitat câteva luni, au fost luate măsuri mai mult sau mai puțin eficiente pentru a împiedica răspândirea PPA, dar, în cele din urmă, boala a scăpat de sub control, afectând, încet-încet, toate județele țării. Pe măsură ce a trecut timpul, sursele de îmbolnăvire s-au diversificat, boala ajungând în țară și din alte zone decât sudul Ucrainei.
La începutul acestui an, s-au reactivat, alarmant, mai multe focare de gripă aviară.
Dar cum statul român avea de luptat, cu eficiența-i recunoscută, cu pandemia de SARS-CoV-2, n-a mai avut timp să se ocupe cum trebuie și de pesta porcină africană sau de gripa aviară. Și poate nici n-ar fi trebuit să facă nimic special, ci doar să-i lase să muncească pe cei care ar putea și ar fi putut să gestioneze cum trebuie aceste epidemii. Numai că nici asta nu a făcut.
De gestionarea focarelor de PPA sau a celor de gripă aviară ar fi trebuit să se ocupe ANSVSA și medicii veterinari.
În România există, în acest moment, trei categorii de medici veterinari. Medici veterinari angajați ai statului, dintre care o parte sunt angajați contractual, pe perioade determinate, pentru a efectua diverse activități temporare, iar aproximativ 5.000 sunt medici veterinari încadrați ca funcționari publici și care execută activități birocratice. Câteva mii de medici veterinari de liberă practică care activează mai ales în mediul urban și-și concentrează activitatea în zona îngrijirii animalelor de companie și, în cele din urmă, aproximativ 2.500 de medici veterinari de liberă practică împuterniciți care activează preponderent în mediul rural și care ar trebui să gestioneze în numele statului o mulțime de situații și probleme ținând de populațiile de animale domestice, de starea de sănătate a acestora, de urmărirea traseelor acestor animale de la crescător până la consumator și așa mai departe. Acești medici veterinari sunt cei care au contracte cu ANSVSA și sunt un fel de medici de familie, multe dintre prestațiile lor fiind decontate de către stat.
Acești medici de liberă practică împuterniciți sunt aceia care ar trebui să fie primii care gestionează focarele de PPA sau de gripă aviară, sunt cei care trebuie să semnaleze problemele din teritoriu și, în măsura posibilităților, să le și rezolve.
Ei bine, cea mai mare parte a muncii depuse de acești medici veterinari fiind desfășurată în interes public, plata serviciilor lor de către ANSVSA este vitală. Problema este că tarifele pentru prestațiile medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți au rămas aceleași din 2008, având loc o singură indexare cu inflația, în 2013. De atunci, nimic.
Dar o problemă și mai mare, în condițiile în care pesta porcină africană s-a generalizat și a mai lovit și gripa aviară, este că ANSVSA nu i-a mai plătit pe medicii veterinari împuterniciți din ianuarie 2021. În aceste condiții, mulți dintre aceștia au ajuns în situația de a-și reduce cheltuielile, inclusiv de a renunța la tehnicienii veterinari angajați la cabinet, iar foarte mulți se pregătesc să părăsească sistemul, renunțând la contractele cu statul. În aceste condiții, în curând toată carnea de porc va fi asigurată doar din import și mare parte a cărnii de pui/găină, de asemeni. Ce face ANSVSA în acest timp? Nimic. Ba nu. De fapt, face ceva: clipuri stupide, de trei-patru minute, în care combate pesta porcină cu plictiseală, în timp ce președintele instituției, secretarul de stat Robert Chioveanu, își duce războaiele cu directoarea economică Cornelia Bilțiu Dăncuș, încercând să decidă care animale sunt mai egale decât celelalte.
