Este sfatul adresat de un miner român unor jurnaliști francezi care filmau în Gara de Nord plecarea acasă a ortacilor după descinderea din București, cea din 13-15 iunie 1990. Treaba era terminată, democrația lui Iliescu era reinstaurată. Dacă ați uitat cum, găsiți pe Youtube suficiente filmări de atunci cât să vi se reîmprospăteze memoria. Sau, în cazul celor mai tineri, cât să își facă o mică impresie despre ce s-a întâmplat.
Am căpătat un obicei ca în fiecare an, când se apropie 13 iunie, să citesc articole vechi și să mă uit la emisiuni despre mineriadă. La fel fac și în decembrie. E un ritual și un exercițiu împotriva amneziei atât de prezentă în istoria noastră, fie ea și recentă. Doar că acum, revăzând zeci de minute filmate și needitate cu minerii bătând și judecând în stradă golanii, am simțit că au trecut mai puțin de treizeci și cinci de ani. De fapt, parcă a fost ieri. Și poate fi și mâine.
Minerii de atunci sunt astăzi îmbrăcați în daci. În loc de salopete și pufoaice au ii și șube strămoșești. În loc de lămpașe au blitz-urile telefoanelor. În loc de bâte au steaguri din lup. În loc de Iliescu au Călin Georgescu. În loc de Miron Cozma au George Simion. Dușmanii sunt aceiași: elementele fasciste reprezentate, în special, de intelectuali. Susținătorii fanatici și naivi de atunci ai FSN urlau că nu vor să-și vândă țara. Nici dacii nu mai suportă UE, vor independență ca pe vremuri. Limbajul sărac și violența surprinse de jurnaliștii străini în iunie 1990 seamănă izbitor cu ce am văzut recent în transmisiunile live făcute de Realitatea Plus la mitingurile suveraniștilor. În ‘90 era haos, acum e dictatură. Trebuia să se facă ordine, să revină democrația! Minerii și dacii au fost și sunt dispuși să o readucă. Cu parul, desigur. Din fericire, dacii nu au încă de partea lor conducerea țării și organele de represiune ale statului, cum au avut minerii. Dar, la cum se împiedică coaliția proeuropeană la nici o lună de la ultimele alegeri, le vor avea. Aș fi în stare să pariez oricât că imaginile din 1990 vor reveni, doar că într-o calitate video mult mai bună și din mult mai multe unghiuri. Și aș fi foarte fericit să pierd, deși între ortacii de acum treizeci și cinci de ani și dacii de azi nu e decât o diferență de tehnologie. Iar tehnologia pusă în mâna unui neghiob poate fi mai periculoasă decât toporul.