Caţavencii

Domnul Rege Dorin Cioabă, holocaustul țiganilor și milioanele de euroi de la nemți

Problema refugiaților din Siria e una serioasă pentru Germania și totuși nu singura. Pe lîngă găzduirea celor ce fug din calea războiului, Angela Merkel va trebui să facă față și abilităților matematice ale domnului Rege Dorin Cioabă.

Absolvent de Drept, Științe Politice, masterand și cîte și mai cîte, domnul Rege reușește să contrazică nu doar postulatele lui Euclid, ci dă de pămînt chiar și cu matematicile puse la punct de Bolyai și Lobacevski, reinventînd număratul în baza axiomei “Puțini am fost, mulți am rămas”.

Mirajul euroilor nemțești și taxa Regelui

Foarte pe scurt, există un purcoi de bani pus deoparte de către statul german, un fel de fond din care se pot plăti daune victimelor Holocaustului. În urmă cu ceva vreme s-a creat o comisie, mandatată de IRU – International Roma Union – care să negocieze împărțeala acestor bani, în baza unor dosare ce urmează să fie întocmite și validate de către statul german. Evident, de aici a pornit și o ceartă în sînul Casei Regale, dar despre asta vă zicem mai la vale în material. După ce a mirosit oportunitatea de a face niște lovele, domnul Rege Dorin Cioabă a decis schimbarea reprezentantului inițial din comisie și a luat el problema în propriile mîini. În calitatea sa de Rege, a decis că întreg procesul ăsta de cerut bani de la statul german se va face prin el. Mă rog, prin firma lui. Asta în ce-i privește pe țiganii din România. De ce? Păi, pentru că bani, desigur. Adicătelea, după discuțiile avute de comisia IRU cu autoritățile germane, s-a ajuns la concluzia că fiecare țigan supraviețuitor al holocaustului ar urma să primească aproximativ 20.000 de euroi.

Numai că, pentru a vîna pielea ursului din pădurea nemțească, e nevoie de niște gloanțe în buzunarele regale. Prin urmare, domnul Rege a decis să încaseze și o taxă, un fel de servicii de consultanță pentru întocmirea dosarului, în valoare de 200 de lei. Bașca, după ce vin banii de la nemți, tot în conturile domnului Rege ar urma să intre și 30% din banii primiți drept despăgubire de la statul german.

Și, ce să vezi, pînă la ora asta domnul Rege a adunat undeva spre 50.000 de cereri pentru a se primi despăgubiri în calitate de supraviețuitor al holocaustului. Pentru că, să fim cinstiți, cine nu riscă 200 de lei ca să primească 20.000 de euroi? E mai tare ca la Caritas. Mă rog, 14.000 de euroi, fiindcă, în caz de reușită, 6.000 vor merge la domnul Rege, fapt ce dovedește, încă o dată, că se va lupta cu atît mai mult pentru cauză, că doar e și interesul său. În plus, deși statul german dă despăgubiri supraviețuitorilor, pe site-ul domnului Rege, unde e trecută lista cu actele necesare pentru dosarele celor deportați în Transnistria, scrie clar că la visul celor 20.000 de euroi nemțești se pot înscrie și urmașii celor deportați. Pentru că, ce să vezi, domnul Rege va da statul german în judecată.

Așa că, la un scurt calcul aritmetic, în lupta lui pentru a ajuta comunitatea de țigani, domnul Rege a băgat în jeb niște milioane bune, cu posibilitatea puțin probabilă de a mai băga niște zeci de milioane.

Numărătoarea țigănească și cîteva date istorice

Holocaustul țiganilor e un fapt pe care nimeni nu-l poate contesta. Alături de evrei, țiganii au fost căsăpiți sistematic de regimul nazist. Atît că, în Transnistria, unde au fost deportați, spre deosebire de evrei, ce erau împușcați, țiganii au fost lăsați să moară pur și simplu.

În ce privește numărul de țigani deportați din România, deși el nu e bătut în cuie și e uneori contestat, cifra de aproximativ 25.000 este larg acceptată. Dintre aceștia doar aproximativ jumătate au reușit să se întoarcă, restul murind în lagărele naziste. Or, dacă luăm în calcul aceste date, numărul de dosare adunate și întocmite de domnul Rege Dorin Cioabă nu prea are nici o acoperire. Adică, și dacă ar fi să dublăm cifra de 25.000 de țigani deportați în Transnistria, cea care e acceptată de comunitatea de cercetători, și luăm în calcul faptul că un supraviețuitor ar trebui să aibă în jur de 80 de ani acum, e cam greu de crezut că cifra reală ar putea trece de cîteva sute, hai, o mie de supraviețuitori. În fapt, unele surse estimează că numărul celor care ar întruni condițiile de primire a daunelor ar fi de aproximativ 300 de supraviețuitori.

Casa Regală Cioabă, IRU și cearta de la banii virtuali

International Roma Union – IRU – e o organizație la nivel global a țiganilor și cea care reprezintă interesele națiunii non-statale a țiganilor. Florin Cioabă, tatăl actualului Rege Dorin, a fost președinte al acestei organizații, România fiind țara care găzduiește cei mai mulți cetățeni de etnie romă, fiind urmată de Spania. Cînd Florin Cioabă a decedat, fiul său, Dorin, a fost numit în funcția de președinte interimar al organizației, declarînd că vrea să continue proiectele începute de tatăl său.

Totul s-a stricat însă la faza cu banii germanilor. Adică, așa cum vă ziceam mai sus, o comisie a IRU a negociat, a cerut și chiar a primit promisiunea că aceste plăți reparatorii pentru țiganii deportați în lagărele de muncă se vor face în viitorul apropiat. Cînd însă banii nemților au apărut la orizont, Dorin s-a substituit omului din comisie și s-a pus el pe treabă cu făcut dosare. Ba mai mult, pentru a avea cît mai multe dosare, a inițiat și faza cu viitorul proces intentat Germaniei, în care vor fi ceruți bani și pentru rudele celor decedați în Transnistria ori după ce au revenit în România. Cum însă din IRU mai fac parte și oameni normali, pentru care 1 + 1 + 1 nu fac 111, s-a pornit un mic circus. Căci să ameninți Germania cu instanța nu va face ca procesul de despăgubire a celor care chiar au fost deportați să meargă rapid și fără piedici. În plus, nici nu te poți duce cu 50.000 de dosare bazate pe “dovada că au fost deportați sau declarații ale martorilor”. Și mă refer la partea cu declarațiile martorilor.

Prin urmare, după ce au înțeles cum stă treaba cu continuarea proiectelor lui Florin Cioabă, ceilalți membri din IRU au decis că interimatul lui Dorin trebuie să se sfîrșească. Au organizat un congres acum cîteva săptămîni la Riga, în Lituania, și l-au ales în frunte pe Normunds Rudevics, în timp ce România s-a ales cu un singur reprezentant în conducere, secretarul general, în persoana lui Gruia Bumbu, fost secretar de stat în Guvernul Tăriceanu, actualmente ONG-ist de carieră și omul pe care Dorin Cioabă îl scosese din comisia IRU ce negociase pentru respectivele plăți reparatorii.

Numai că, ce să vezi, congresul nu fusese înregistrat la tribunal, așa că, în prezent, nu se știe exact dacă Dorin Cioabă mai e sau nu șef al IRU.

Pe de altă parte, cîteva lucruri sînt clare: comunitatea țiganilor din România e departe de a fi unită, iar certurile și scandalurile între lideri sînt la ordinea zilei; vreo 50.000 de țigani vor cere statului german bani, prin vocea lui Dorin Cioabă, plătită cu cîte 200 de lei de căciulă, pentru deportările impuse de regimul nazist, cu toate că abia jumătate din numărul acestora au fost deportați, în urmă cu peste 70 de ani. Cînd e vorba de orice altceva decît bani, unii țigani, fie ei și regi, pur și simplu nu se pricep la aritmetică.

Exit mobile version