Pe Laurențiu Mircea Popescu, zis Don Lorenzo, satrapul medicinei românești, ziua de 20 decembrie 1989 l-a prins semnând ultima chitanță de la Securitate. În orașele revoluției se murea pe străzi, în timp ce sursa “Preda", numele de cod al lui Popescu, consemna: “Am primit suma de 500 lei (cinci sute lei)”.
Documentul poartă antetul Direcției III Contraspionaj a Securității, serviciul I. Suma este alocată din fondul CIS (cheltuieli informative speciale) și înregistrată la poziția 171 din registrul CIS, în data de 21 decembrie 1989, când izbucnea revoluția în București, pentru stimularea sursei “Preda”. Raportul prin care se cere aprobarea stimulentului finaciar pentru sursa “Preda” este semnat de căpitanul de Securitate Costică Păun, din cadrul Securității Municipiului București.
Laurențiu Popescu călătorea în toată lumea.
Securitatea îl racolase în 1986, cu aprobarea organelor Partidului Comunist Român pregătindu-l atât pentru misiuni în străinătate, cât și de acțiuni de contraspionaj, împotriva unor cercetători români suspectați că ar putea fi racolați de “agenturile străine”. În motivarea racolării de către Securitate sunt consemnate următoarele date: “(…) În cursul anului 1981 a efectuat o călătorie de documentare în SUA, cu bursă FOGARTY; se află în relații de colaborare științifică cu Frangopol Petre, lucrat în D.U.I. (dosar de urmărire informativă – n.r.) “Pavel” care, în mod sistematic, trimite în SUA unele date referitoare la PREDA (se recomandă ca relația cu “Pavel” să rămînă prioritară); prin natura profesiei are relații actuale sau potențiale cu cercetători, oameni de știință din țară și de peste hotare.”
Un raport ulterior al Securității consemnează
că PREDA (…) “este invitat în Elveția de profesorul Ernesto Carafoli, șeful Departamentului de Biochimie de la Universitatea din Zürich. (Avînd în vedere că participarea la astfel de manifestări constituie momente de vîrf, trebuie să fie asigurată pregătirea contrainformativă corespunzătoare.) (…) Cu ocazia contactelor, sursa s-a dovedit a fi un om cu bun simț, prietenos, volubil și cooperant, un om cu o gîndire profundă, pasionat de progresul științei medicale românești, realist în legătură cu ceea ce se poate face și ce nu. A făcut o relatare amplăă asupra deplasării în SUA din anul 1981, insistînd în descrierea unor persoane și evenimente care a apreciat el că ar prezenta interes pentru noi.
Printre altele, a relatat că la facultatea
de Medicină din Yale, unde fusese invitat la laboratorul profesorului George Palade, laureat al premiului Nobel, l-a întîlnit pe N. Simionescu, directorul Institutului de biologie și patologie celulară, care se afla împreună cu soția, dr. Maya Simionescu. Sursa ne-a întocmit și în scris un material succint pe această temă. Ne-a mai relatat că în urma prelucrării Decretului 408 la I.M.F., el a întrerupt orice corespondență personală cu oamenii de știință respectivi. (…) Cu ocazia întîlnirilor avute s-au evidențiat în mod clar posibilitățile informative ale candidatului, atît în rîndul specialiștilor români cît și străini. (…) Este de acord să ne sprijine în condițiile de conspirativitate și să întocmească materiale scrise. La acest capitol are rețineri să furnizeze materiale scrise cu privire la dr. N. Simionescu despre care ne-a relatat unele aspecte de interes operativ (se va întocmi o notă-raport separată).
(…) În perioada actuală este urmărită
dirijarea sa pe lîngă obiectivul “Pavel” (biofizicianul Frangopol – n.r.), identificarea legăturilor sale de interes operativ din rîndul cetățenilor români și dezvoltarea relațiilor pe care le are cu oamenii de știință de peste hotare, în special din SUA. Iată cum arată un raport de Securitate din 1989, cu privire la o misiune în SUA a sursei PREDA: “În perioada 24 ianuarie-23 februarie 1988 a făcut o deplasare in SUA, în cadrul acordului de schimburi tehnico-științifice româno-americane. Programul care i s-a organizat a fost complex, incluzînd întîlniri cu specialiști din domeniul medicinii, vizite de lucru în laboratoare și conferințe la Universitățile “Stanford”, “Rochester”, “Farmington”, “Yale” și “New-Jersey”.
Cu acest prilej s-a evidențiat interesul
pentru cercetările lui PREDA, al specialiștilor americani: Ferid Murad, Philis Garander, John Penniston, Arnold Katz, Howard Rasmussen și Sidney Pestka. Unii dintre cei menționați au fost preocupați să-i testeze concepțiile politice și comportamentul. (…) Profesorul John Renniston a încercat să stabilească dacă PREDA este interesat să ia cunoștință de conținutul unor materiale aparținînd altor cercetători, sens în care l-a lăsat singur în laborator, timp de cîteva ore, pe mai multe birouri aflîndu-se documente cuprinzînd date referitoare la rezultatele colectivului. Conform instructajului contrainformativ, sursa nu a manifestat interes pentru materialele respective. (…) Înaintea plecării sursei din SUA, profesorul Arnold Katz de la Universitatea “Farmington”, Connecticut, folosit pentru supravegherea oamenilor de știință din țările socialiste care vizitează SUA, i-a oferit gratuit unele substanțe clinice de laborator cu performanțe deosebite și greu de procurat, pe care PREDA le-a acceptat și le-a adus în țară.
(…) În luna martie 1988, profesorul Glenn Schwetzer,
director al Diviziei Afacerilor Sovietice și Est-Europene din cadrul Consiliului Național pentru cercetare al SUA, a efectuat o vizită de documentare la București, prilej cu care a solicitat oficial să aibă o întrevedere cu PREDA la Academia R.S. România, cu toate că nu se cunoșteau. Cu ocazia discuțiilor, cetățeanul american i-a făcut o propunere de cooperare științifică în cadru organizat și s-a interesat de posibilitatea ca PREDA să efectueze, în acest context, o nouă călătorie în SUA. Se remarcă un interes aparte față de PREDA și din partea numitului Frangopol Petre, cercetător la Institutul de Fizică Atomică, suspect că ar fi agent al spionajului american, care în corespondența ce o poartă cu unii cercetători din SUA, îi ține la curent cu privire la aspecte ale activității științifice desfășurate de sursă.
Unul dintre destinatari este profesorul Fred Kummerow
de la Universitatea „Urbana”, Illinois, cunoscut că de mai mulți ani manifestă un interes nejustificat față de unii chimiști, biochimiști și medici din țara noastră. Aflînd că PREDA urmează să efectueze o nouă deplasare în SUA, Frangopol Petre a insistat să-l viziteze neapărat pe profesorul Kummerow, angajîndu-se să-l anunțe pe cel în cauză, pentru a obține aprobările necesare ca în programul sursei să fie inclusă și Universitatea „Urbana”. În discuțiile ce le va purta cu profesorii americani, în special cu John Penniston și Arnold Katz, PREDA va adopta o poziție echilibrată din care să rezulte că este preocupat, cu precădere, de aspectul științific al vizitei sale.
Totodată va accepta eventualele propuneri
de a susține conferințe remunerate, lăsînd să se înțeleagă că este adeptul unui standard de viață cît mai ridicat. În cazul că i se vor pune întrebări referitoare la aspecte ale vieții social-politice și economice din țara noastră, sursa va da dovadă de realism și obiectivitate, refuzînd în mod abil să se angajeze în discuții cu caracter politic. În situația în care i se vor face propuneri de rămînere în SUA, va refuza categoric, argumentînd că poziția sa în mediul științific românesc este foarte bună, că are șanse certe de promovare și relații de nivel, care îi sprijină ascensiunea. Dacă PREDA va fi abordat de organele de informații, nu va refuza dialogul, lăsînd să se înțeleagă că este interesat să revină în SUA, în baza unei colaborări științifice pe termen lung, pe care speră să o realizeze cu specialiștii din această țară.
În situația că i se va propune colaborarea,
va manifesta rezerve, acceptînd numai după ce i se aduc argumente foarte serioase. În aceste împrejurări, va reține numele și fizionomia persoanelor care l-au contactat, adrese, numere de telefon, precum și toate problemele discutate. Dacă va fi întrebat despre eventualele legături cu organele de securitate, va nega cu fermitate, susținînd că singurul ofițer pe care-l cunoaște este cel care răspunde de Institutul de Medicină și Farmacie, dar cu care nu a avut decît întîlniri sporadice. Deplasarea va fi efectuată în cadrul Acordului de cooperare științifică dintre Academia R.S.R. și Academia Națională de Șiințe a SUA, în perioada 29 ianuarie-22 februarie a.c., cînd va vizita acele universități și va contacta profesorii pe care i-a cunoscut în anul 1988.
În caz că analiza datelor obținute duce la concluzia că,
asupra lui PREDA, organele de specialitate americane desfășoară o acțiune de studiere și apropiere vizînd în perspectivă, racolarea sa, verificarea sursei este iminentă. Din măsurile complexe de verificare întreprinse, a rezultat că PREDA este sincer și loial, nu a desconspirat legătura cu organele noastre, iar informațiile ce le-a furnizat au prezentat interes operativ și s-au confirmat în procesul muncii. Avînd în vederea deplasarea sa în SUA, propunem să fie instruit după cum urmează: 1. După sosirea în SUA se va deplasa la sediul Academiei Naționale de Științe din Washington, unde în afara contactelor obținute, va purta o discuție cu Glenn Schweitzer, căruia îi va relata proiectele sale pentru această etapă și dorința de a coopera și pe viitor.
De asemenea, va încerca să obțină o întrevedere
cu Deborah Wince, consilier pentru problemele de științe al Președintelui SUA, pe care o cunoaște din anul 1983 – cînd aceasta a efectuat o vizită oficială la R.S România – față de care își va manifesta satisfacția că i s-a oferit o nouă posibilitate să lucreze în laboratoarele americane. 2. Față de persoanele cu care se află în contact își va menține linia de conduită și va căuta să facă cunoscută activitatea sa și aprecierile de care se bucută în lumea științifică românească și internațională.
Concomitent va trimite sesizări,
celui care răspunde de Institutul de Medicină și Farmacie, dar cu care nu a avut decît discuții sporadice. 3. Lui „Preda” i se va atrage atenția că, pe timpul șederii în străinătate va fi verificat permanent de organele de contrainformații americane, fapt care impune prudență din partea sa, în sensul de a nu discuta cu nimeni despre situațiile deosebite în care va fi pus, acestea urmînd a fi relatate numai la revenirea lui în țară. Din același motiv, va evita să viziteze reprezentanțele noastre diplomatice din SUA.”
Timp de patru ani, până la revoluția din decembrie 1989,
Popescu a semnat rapoarte de informare sub numele conspirativ "Preda”. Printre victimele sursei “Preda” se regăsesc numele biofizicianului Petre T. Frangopol (obiectivul “Pavel”), consilier în cadrul Consiliului Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior și al Institutului de fizică și inginerie nucleară “Horia Hulubei”, cel al academicianului Nicolae Cajal, al laureatului Premiului Nobel pentru medicină George Emil Palade sau al profesorului universitar Dimitrie Brănișteanu, șeful Catedrei de Fiziologie a Universității de Medicină și Farmacie “Gr. T. Popa” din Iași, pionier în domeniul sinaptologiei și electrofiziologiei românești.
Pentru turnătoriile sale PREDA
a fost recompensat cu sume de bani care se regăsesc în evidențele Securității: 900 lei la 29.09.1986, conform chitanței nr. 173; 300 lei “cadou destinat sursei PREDA”, conform chitanței nr. 384 din 1986; 300 lei “recompensarea sursei PREDA, conform chitanței nr. 285 din 1986, care “conformsarcinii trasate a invitat la restaurantul București obiectivele PAVEL și GEORGE; 500 lei “cadou sursei PREDA de ziua de naștere”, conform chitanței nr. 312/P/C din 11 aprilie 1987; 500 lei “recompensarea sursei PREDA” conform chitanței nr. 271 din 1987; 950 lei “recompensarea sursei PREDA cu ocazia zilei de naștere, conform chitanței nr. 311/P/C din 1988.
Astăzi Laurențiu Mircea Popescu, zis Don Lorenzo,
alias PREDA, este membrul titular al Academiei Române, președintele Secției de Științe Medicale a Academiei, profesor de Medicină Celulară și Moleculară la Facultatea de Medicină Generală, din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila“ din București, directorul general al Institutului Național de Patologie și Cercetări Biomedicale „Victor Babeș“ și președintele Academiei de Științe Medicale. Toate aceste titluri îl acuză de fals în declarații, deoarece, la numirea în respectivele funcții, titularul a fost obligat să declare, pe propria răspundere, dacă a colaborat cu Securitatea. Practic, PREDA a răspuns de patru ori că nu a colaborat cu Securitatea, bazându-se pe decizia nr. 98/2004 emisă de CNSAS, că nu a colaborat cu Securitatea ca poliție politică.
La data de 12.09.2008, biofizicianul Frangopol
a formulat o cerere adresată CNSAS, prin care ruga să intre în posesia dosarului de urmărire întocmit de fosta Securitate. În cele 1.600 de pagini ale dosarului apărea de nenumărate ori numele de sursă PREDA. Întrucât urmăritul avea suspiciuni serioase legate de identitatea reală a sursei, a cerut CNSAS date suplimentare cu privire la statutul acesteia. Conferențiarul universitar dr. Virgiliu-Leon Țărău, vicepreședintele CNSAS, a dat curs solicitării: „(…) Persoana ce figurează cu numele conspirativ «Preda», în dosarul menționat anterior, este una și aceeași persoană cu numitul Laurențiu Mircea Popescu, născut la data de 15.04.1944 în Câmpulung Muscel“. Primele informații despre sursa PREDA au fost publicate în exclusivitate în săptămânalul “Cațavencii”: www.catavencii.ro/Exclusiv-si-paralizant-un-satrap-al-medicinei-romanesti-a-turnat-pe-bani-la-securitate-investigatii_0_1863.html; www.catavencii.ro/Exclusiv-si-cutremurator-sursa-quotpredaquot-e-don-lorenzzo_0_1911.html. Informațiile ulterioare au fost extrase din lucrarea academicianului Mircea Ifrim “Navigând în furtună – Pagini din istoria nescrisă a medicinii”, aflată sub tipar și la care am avut acces exclusiv.