Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Dreptul la vot e sfânt, chiar și pentru cei care nu te votează!

Zoom Dreptul la vot e sfânt, chiar și pentru cei care nu te votează!

Duminică, 2 noiembrie 2014. Alegeri prezidențiale în România. Votarea a început, de fapt, la ora 20 a zilei de 1 noiembrie, în secția de votare din Aukland, Noua Zeelandă. Următoarele secții de vot deschise, la ora 22, ora României, au fost cele de la Canberra, Brisbane, Sydney și Melbourne. Emigrația românească a început votarea, emigrația românească a încheiat-o, luni, 3 noiembrie, la ora 7, odată cu închiderea secției de votare din Vancouver, Canada.

Așa se întâmplă mereu,

în ultimii 24 de ani. Cetăţenii români din străinătate deschid balul și tot ei îl încheie. Practic, suntem peste tot acasă, iar porțile secțiilor de votare se deschid mai întâi pentru cei care au ales o viață mai bună. Asta dacă nu li se închid prematur în nas, cum, se pare, s-ar fi întâmplat anul acesta cu unii dintre compatrioții noștri care n-au mai suportat viața grea din țară. Căci ziua de 2 noiembrie a fost oricum pentru votanții din câteva țări europene, numai liniștită nu.

Ministerul Afacerilor Externe a elaborat

și a postat pe Internet lista celor 294 de secții de votare din străinătate pe data de 16 septembrie 2014. Această listă a fost elaborată, spun cei de la MAE, în funcție de dinamica votului la ultimele alegeri prezidențiale. Cum nu există date oficiale precise legate de comunitățile românești din străinătate, este greu de apreciat câți români cu chef de vot se află într-o anumită zonă a lumii. Toate datele MAE sunt aproximări, lucru pe care, de altfel, îl știm foarte bine de la referendumul din 2012, momentul în care am început să ne prindem că nu știm nici câți mai suntem și nici pe unde. Am putea considera că MAE este de bună credință, dacă nu ne-am fi uitat și noi pe calendar și n-am fi văzut că au trecut doi ani și câteva luni de la referendumul din 2012, iar situația n-a fost în nici un chip clarificată. Știm, sunt probleme globale grave de rezolvat la Externe, dar era timp suficient pentru a obține măcar numărul românilor înregistrați oficial în străinătate. Nu era greu.

Până spre orele după-amiezii

(orele României, desigur), era liniște. Încă nu protesta nimeni că sunt prea puține secții de votare. Oricum, dacă ar fi vrut să o facă, oamenii informați care votează în cunoștință de cauză, așa cum ne sunt prezentați de câteva zile cei din emigrația românescă, ar fi putut s-o facă începând cu 16 septembrie. Era timp destul, ca și în cazul celor de la MAE, să ne spună că ei, românii din străinătate, nu au unde vota.

După-amiază, însă, pe măsură ce se apropia închiderea urnelor, au început să apară filmulețe trimise de revoltații care stăteau la coadă de ore întregi. Mulți oameni nu mai apucau în mod cert să voteze la Viena, Londra, la Paris, la Roma, la München sau la Milano. Pe bună dreptate, oamenii erau nervoși și își cereau dreptul la vot. Nu era vina lor că alegerile de la Paris din 2009 au fost fraudate. De asta trebuie să se ocupe procurorii, nu alegătorii. Alegătorii au garantat dreptul la vot, iar autoritățile sunt obligate să le asigure exercitarea acestui drept. Aici nu există discuție.

Și, totuși, de ce s-a ajuns aici?

De ce câteva sute, poate mii de români din câteva mari orașe n-au putut vota? E revoltător, iar cei care au mers să protesteze în fața MAE aveau dreptate. Toți românii au dreptul de a vota și nimeni nu trebuie să judece sau să împiedice asta.

Și, totuși, cei care trag din toate pozițiile în Guvern o fac de pomană. Informați doar de pe Facebook, Instagram, Twitter sau Google+, oamenii ar putea crede că alegațiile celor care cer acum repetarea alegerilor pentru că nu s-a putut vota în emigrație se bazează pe fapte reale. Nu e chiar așa. Unul dintre argumentele supreme ale informaților de ocazie a fost că Guvernul a redus numărul secțiilor de votare din străinătate. Fals. În 2009, la alegerile prezidențiale, ultimele înainte de actualele, au fost tot 294 de secții de votare în străinătate, ca și în 2014. În 2009, secretarul de stat Eugen Tomac cerea BEC tipărirea a 600.000 de buletine de vot, exact câte s-au cerut și în 2012. În 2014 au votat (au apucat să voteze) în emigrație 161.054 de români. Așadar, cele 600.000 de buletine de vot au fost, ca și acum cinci ani, mai mult decât suficiente.

Dar s-a schimbat ceva?

Da, unele dintre secțiile de votare din 2009 au fost mutate în alte țări sau în alte orașe. Chiar și așa, o informare prealabilă a oamenilor foarte informați din emigrație ar fi putut duce la evitarea problemelor de duminică.

În Viena au existat, de exemplu, două secții de votare. Una la Ambasadă, una la ICR. Probleme au fost la cea de la Ambasadă, unde s-au înghesuit toți. La ICR, care e la câteva minute de mers pe jos, s-a votat în liniște și, cu excepția unor întârziați, a votat toată lumea.

În Paris au existat două secții de vot. Probleme au fost la Ambasadă, din cealaltă locație neajungând până la noi imagini cu cozi. (LE: Da, la Paris au fost cozi și al ICR)

În Londra au fost trei secții de votare, la trei adrese diferite. Probleme au fost la Ambasadă și la ICR toate trei.

În Belgia toate secțiile de votare au fost amplasate în același loc, în Bruxelles. Culmea, aici nu a existat nici o problemă.

În Madrid au existat patru secții de votare, împărțite două câte două în localuri diferite. Probleme au fost la o singură adresă.

Iar exemplele pot continua la nesfârșit.

E vinovat Corlățean de proasta organizare

a alegerilor din emigrație? Probabil. Dar a da acestor incidente dimensiunea unui complot denotă cel puțin rea-voință. Este, în cel mai rău caz, incompetență, delăsare, dezinteres. Și nu numai de-o parte. În București, studenții au reclamat că n-au putut vota la secțiile special amenajate pentru ei. N-aveau decât să parcurgă câteva sute de metri până la orice secție de votare ordinară și ar fi votat liniștiți pe listele suplimentare. Dar e greu. E greu să mergi din Regie până la cea mai apropiată școală, la fel cum este greu să mergi de pe Prinz Eugen Strasse pe Argentinier. Democrația e obositoare. Așa că mai bine sunt de vină sistemul corupt, Băsescu, Ponta, Baconschi, Tomac, Corlățean. Noi suntem oameni frumoși și informați. Cinste nouă, moarte dușmanilor!

5 comentarii

  1. #1

    Fără să par cârcotaș.

    Legat de studenți. Realizați că sau cheltuit mai mulți bani pentru a se sublinia pe cine să se voteze, decât să se explice cum trebuie votat, care sunt pașii și opțiuniile disponibile.

    Mă gândesc că era la mintea prostului ca guvernul curent să fi făcut o campanie de informare asupra dreptului de vot și a proceduri de votare.
    ( fără supărare – nu încerc să jignesc pe nimeni)

    Mai toată lumea știe ca multi tineri din ziua de azi sunt cu capul în nori. Puneți accent pe educație și instruire dacă vreți oameni frumoși și informați.

  2. #2

    Domnule autor,

    Unu: Poate pentru unii democrația s-a lăsat pradă lenei. Mă refer la cei cu privire la care te-ntrebi, aproape cuminte de retoric, de ce n-au mers să voteze în altă parte. Este statistic imposibil să nu existe măcar unul care putea și căruia i-a fost lene. Mă întreb, însă, la fel de cuminte de retoric, de ce nu iei în considerare faptul că viza de flotant, cea care te aruncă în ghearele unei anume secții de votare, îți permite să votezi pe liste suplimentare doar în altă localitate, nu și la „școala” cea mai apropiată. Oricum, ăia care n-au avut viză de flotant, n-au primit nici formular. Ca să se-nvețe minte.

    Doi: Nu m-aș grăbi să țip incompetență și delăsare, în contextul în care golănia și perversitatea gâdirii „mai-marilor” și-au aruncat împreună chiloții, imediat după exit-polluri, și au lăsat să vadă tot poporul autocarele din Londra și Paris, și euroii, grupați câte 10-20, în buzunarele studenților. Și în cazul ăsta, nu contează câți au pus botul, contează gestul, cumarveni. Cred că Regie n-a fost doar în Grozăvești. Cu atât mai mult cu cât și lor le dă tot „pe minus” când adună voturile celor care, pe bună dreptate sau nu, au țipat că democrație și că vot. Prin urmare cu incompetența și delăsarea, vorba lu` englez: I wouldn’t be so sure!

    În fine, eu pe 9 noiembrie mă duc la concert, că vine nenea Jack White. Sunt curios câți fani vor intra câte doi-trei pe un singur bilet. Am senzația că niciunul. Asta pentru că un SRL poate să securizeze informatic o treabă ca asta, da’ o țară, când vine vorba de alegeri electorale, se pare că nu. A se înțelege: nu zic să să vină mamaie să dea click pe Doamne-Doamne, că nu-s absurd. Dar dacă a utilizat CNP-ul să voteze în Tăuții-Măgherăuș, în secunda următoare să știe toată suflarea din toate celelalte secții de votare că a mamaie a votat deja și că de două ori nu se poate. Că nu mai suntem în 2014.

  3. #3

    La München a fost o singura sectie de votare si inainte si acum.
    E singura din Bayern pentru cateva sute de mii de romani.
    Consulatul Roman din München trebuia sa faca un lucru foarte simplu. Trebuia sa dea un telefon la Kreisverwaltungsreferat (un fel de administratie publica locala) si sa ceara datele in legatura cu rezidentii romani din zona. In functie de cifra obtinuta trebuia sa dimensioneze sectia / sectiile de votare.
    In loc sa recurga la varianta asta care ar fi durat maxim 10 minute au preferat sa astepte ordine de la Bucuresti sa li se spuna ce au de facut.
    Si au facut prost.
    Am stat 8 ore la coada si am ajuns sa votez cu 10 min. inainte de ora 21. Am avut in jurul meu cateva persoane care au stat cuminti 6 ore la coada si pe urma au plecat pentru ca pierdeau trenul cu care venisera de la Nürnberg.
    Oare e vinovat MAE de organizarea alegerilor?
    Eu zic ca da.

  4. #4

    Stimabile, in ceea ce priveste rocada vieneza ( Prinz Eugen vs Argentinierstrasse) , diferenta a constat din pacate doar in orientarea geografica a cozii de de votare…

  5. #5

    In Torino sunt inregistrati cu acte 100.000 de romani. Se spune ca fara acte (buletin italian) sunt inca 30-40.000. Eu, de exemplu, n-am buletin italian, nu figurez la Primaria de aici. So, 100.000 de “romeni” usor de verificat numarul cu ajutorul primariei orasului.
    SASE stampile? Pe bune!?
    Si la faza cu filmele care au aparut dupa-amiaza, nu e normal? Lumea a venit la 10, a stat pana pe la 14-15, a inceput sa se enerveze. Nu e greu de inteles de ce nu au aparut filme de la or 9, nu?
    Si apropos, nea Vasile, ora 13 pentru mers la vot e o ora nepotrivita? Cum puii mei trebuia sa stam 4 ore la coada? Cei veniti de dimineata nu au putut vota, ca altfel nu-mi explic cum la ora 13 erau 100 de metri de coada.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Vulpea cu clopoțel

    19 februarie 2019

    Cu tirbușonul în mînă, am încercat zilele trecute să extrag tîlcul unei întîmplări hazlii povestite de un amic proaspăt întors dintr-o excursie prin secuime. Cazați la cabana unui pădurar care, […]

  • Cam pioană

    19 februarie 2019

    Laura Codruța Kövesi doarme acum somnul neliniștit al urmăriților penal, învelită cu pătura otrăvită a prezumției de nevinovăție. Judecata publică a început să parcurgă etapele torturii, de astă dată cu […]

  • Asistații de la SRI

    19 februarie 2019

    Ovidiu Marincea este un fost lucrător din presă, la Realitatea TV, apărut de nicăieri ca jurnalist și dispărând apoi la fel de repede în negura care e foarte probabil să-l […]

  • În așteptarea atletului lui Dumnezeu

    12 februarie 2019

    A fost nevoie ca un parcagiu italian să se metamorfozeze în medic, pe pajiștea cu fătuci mioritice producătoare de silicon, pentru a vorbi de seninătatea criminală cu care am acceptat […]

  • Adevăratul nume al Laurei Codruța Kövesi

    12 februarie 2019

    Pentru o țară de mărime medie, îndepărtată și înapoiată, binecuvîntată de un dumnezeu amnezic, irigată de rîuri fără pești, locuită de oameni fără obraz, poluată de vorbe, ocolită de autostrăzi, […]

romania100