Vaslui, 2015. O zi ca oricare alta. Cuplurile de verișori se plimbă agale pe ulițele blestemate de baronii asfaltului să poarte pământ strămoșesc, învăţații satului dezbat la un pahar de spirt oportunitatea studierii unui concept nou denumit generic „gravitație”, în timp ce la Primărie se numără reușitele anului: centre de informare turistică sunt, ambientul e în continuare vitreg pentru turcii cotropitori, iar la marginea orașului, viitorul comunității se simte bine în cel mai nou parc în care s-au investit bani europeni. Și să nu ne mirăm. Cum să nu te simți bine când tocmai a plouat și iarba e atât de fragedă și gustoasă?
Cam așa și-a făcut Primăria din Negrești, județul Vaslui, prioritățile, dacă e să ne gândim că a fost capabilă să acceseze peste 300.000 de euro pentru a pune de un parc întins pe nu mai puțin de 1.000 de metri pătrați. Ca să fie sigură că picior de om nu va deranja vreodată animalele orășenilor, parcul a fost cu bună știință amplasat la periferia orașului. Mă rog, aici există și niște circumstanțe atenuante: vorbim în continuare de Negrești, deci e cam greu să distingi centrul de margine sau de o bucată de cartier rezidențial al unui oraș din Somalia.
În fine, investiția s-a făcut, chiar dacă una dintre condiții, și anume cea a utilității, nu a fost vreodată măcar aproape de a fi îndeplinită. Dar prostia boului e bucuria vacilor care, de nicăieri, au mai primit un loc de pășunat, în cazul în care ambientul celorlalte două parcuri nu le mai mulțumea. Căci da, Negreștiul, oraș cu 8.000 de locuitori, avea deja două parcuri mari și late.
„Dar nu avea unul ca ăsta, de un hectar”, tună mândru fostul primar. E drept, nu avea. Cum nici utilități nu prea are tot orașul. Dar tot e mai simplu acum, cu noul parc. Când mergi la baia din fundul curții nu mai dai ocol calului. Că dobitoaca e în parc, unde îi e locul.