Cei mai viteji și mai deștepți dintre traci

Ediția a patra a festivalului „COVID la munte și la mare” a început încă din perioada zilelor toride. Românii s-au dus să se răcorească în noul val de contaminări și au lăsat vaccinarea pe altă dată, cînd știința va veni cu ceva mai convingător.

Nici nu se putea altfel, doar le-a spus-o și șeful statului în luna iunie: „Campania de vaccinare a fost un succes. Practic, am învins pandemia”. Și, tot tot atunci, a adăugat: „Nu mai avem un interes foarte mare pentru vaccinare”. Patru zile mai tîrziu, pentru cei care mai aveau dubii, premierul Cîțu a limpezit situația: „Ținta era să eliminăm pandemia și ținta a fost atinsă”.

Așa că acum, cînd tulpina Delta își face încălzirea în secțiile ATI, România o întîmpină cu peste două treimi din populație nevaccinată. Matematica arată că valul patru va fi intens și periculos, că pe el s-ar putea să plutească noi tulpini și că vor suferi și vor muri oameni din nou. Asta în timp ce, luni la rînd, vaccinurile au așteptat după colț, la liber, cerșind atenția unui popor legendar, priceput la știință și descendent din daci.

Poate că, tocmai de aceea, și problema poporului se cere un pic discutată. Chiar dacă Patriarhul a spus că nu se vaccinează, chiar dacă președintele și premierul au dat de pămînt cu vaccinarea, chiar dacă există o îndreptățire a îndoielii și temerii față de știința experimentală, populația României, în neasemuita ei măreție, nu poate fi scutită total de răspunderi.

Indicele de dezvoltare umană clasifică națiunile după criterii care măsoară mai degrabă civilizația decît PIB-ul. El compară statele după alfabetizare, educație, speranța de viață și nivel de trai. Ei bine, nu e nici o surpriză, România e pe penultimul loc în Uniunea Europeană la IDU, cu puțin înaintea Bulgariei, ca de obicei. Acest clasament de civilizație urmează riguros clasamentul vaccinării pe națiuni, așa încît rezultă destul de clar că popoarele s-au vaccinat în funcție de alfabetizarea, educația, speranța la viață și nivelul de trai ale fiecăruia.

Ne place sau nu, răspunsul dat de rata vaccinării pe țări e o trimitere destul de directă la prostie și, mai pe ocolite, la sărăcie. Școala primară, gimnaziul și liceul au o contribuție directă la consecințele valului patru de COVID, la fel cum au guvernele, parlamentele și președințiile care au sărăcit țara.

Pe deasupra, Efectul Flynn, care măsoară creșterea medie a inteligenței generaționale pe țări, arată că românii au atins apogeul deșteptăciunii în 1989, pentru ca în anii ’90 să se prăbușească într-un soi de beznă a minții, la nivelul anilor de după al doilea război mondial, cînd elitele au fost eliminate și activiștii de partid au fost făcuți profesori universitari. Cam pe acolo ne aflăm și azi. Efectul Flynn a înregistrat o creștere ușoară, dar nu destulă ca să ne salveze de COVID. Vaccinarea neamului nostru suveran și irepetabil rămîne, iată, o provocare a minții, atîta cîtă ne-a rămas din vremea dictatorului analfabet.